„Anul trecut, economia românească a înregistrat progrese. În al doilea trimestru al anului 2015, produsul intern brut a înregistrat o valoare cu 3,3 procente mai mare față de cea înregistrată în aceeași perioadă a anului precedent. Deși previziunile economice în trimestrul al treilea au scăzut cu 2,8 puncte până la nivelul actual de 18,5 puncte (indicator GfK pentru Climatul de consum al GfK n.r.) , comparativ cu aceeași lună a anului trecut, s-a înregistrat o creștere semnificativă de aproape 15 puncte”, se arată în document.
Citeşte şi STUDIU. Pe ce cheltuiesc românii cei mai mulţi bani. Ţigările sunt în top
Potrivit acestuia, creșterea economică are, de asemenea, un efect pozitiv asupra așteptărilor cetățenilor în ceea ce privește veniturile.
„În luna septembrie, indicatorul corespunzător a crescut cu doar 2,8 puncte până la 21,3 puncte, comparativ cu luna iunie. Cu toate acestea, în contextul comparației cu aceeași lună a anului trecut, creșterea este relativ mare, și anume de 16 puncte. În ciuda acestui fapt, veniturile sunt de regulă suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi. Pe cale de consecință, dorința de a cheltui în România rămâne la un nivel scăzut. Cu—6,4 puncte, aceasta continuă să se situeze în intervalul negativ, deși o creștere de 5,1 puncte a fost înregistrată în raport cu luna iunie”, mai spune GfK.
În context european, evenimentele din Grecia, crizele și războaiele din Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu și problema refugiaților au afectat starea de spirit a consumatorilor din Europa în decursul celui de-al treilea trimestru.
„Climatul de consum EU28 a scăzut din luna iunie cu jumătate de punct, ajungând la 10,3 puncte. (…) În linii mari, situația din țările care fac obiectul studiului este foarte diferită. În unele țări, cei care au stat în principal la baza generării unui anumit scepticism economic au fost factorii psihologici, cum ar fi crizele care îi preocupau din ce în ce mai mult. În multe cazuri, evaluările de către cetățeni ale previziunilor în materie de economie și venituri, precum și intenția de cumpărare erau superior negative estimărilor determinate pe baza cifrelor emise la nivel intern. Cu toate acestea, în alte țări, aspecte precum creșterea economică și șomajul au rămas în prim-plan, și, astfel, au fost responsabile de impactul asupra indicatorilor individuali”, arată studiul citat.
Citeşte şi Trei sferturi din venitul românilor se cheltuie pe consum
Concluziile GfK Climatul de consum Europa sunt preluate dintr-un sondaj cu privire la consum realizat în numele Comisiei Europene în toate țările Uniunii Europene. Aproximativ 40.000 de persoane participă lunar la sondaj în cele 28 de țări. Acestea sunt reprezentative pentru populația adultă a Uniunii Europene.
Indicatorii GfK pentru Climatul de consum la nivel european au la bază interviuri lunare cu privire la starea de spirit a consumatorilor. Scopul este de a stabili atât situația economică generală a fiecărei țări în parte, cât și situația gospodăriilor individuale.