Studiu: Salariul minim din România este foarte scăzut faţă de nevoile angajaţilor

Salariul minim din România. Politica salariului minim ar trebui în mod normal să facă parte dintr-o viziune mai amplă care să vizeze bunăstarea generală a populaţiei şi nu strict creşterea veniturilor, reiese dintr-un studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România.

„Comparativ cu celelalte ţări membre UE, salariul minim din România este foarte scăzut, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. Faţă de nevoile salariaţilor şi familiilor lor, salariul minim din România este de asemenea foarte scăzut. Ţinând cont de decalajele în continuare foarte mari faţă de celelalte ţări şi de situaţia materială foarte precară a atât de multor salariaţi, salariul minim ar trebui să fie un subiect major de dezbatere. La prima vedere aşa şi este, existând un oarecare ritual public anual de fiecare dată când se pune problema creşterii salariului minim”, notează autorii studiului, prezentat în cadrul unui eveniment online.

Salariul minim din România. Potrivit cercetării, „nu vorbim însă de o dezbatere propriu-zisă”. „Istoria recentă a salariului minim din România e punctată de decizii discreţionare ale Guvernului, care au fost iniţial criticate şi, începând cu sfârşitul lui 2019, susţinute de pe poziţii dogmatice, în vădit dezacord cu realitatea socială şi economică. Miturile despre salariul minim prezentate în acest studiu se bucură de o largă circulaţie în spaţiul public şi în ultimii doi ani au servit ca bază pentru fundamentarea politicii salariului minim. Aparent paradoxal, ţara cu unul dintre cele mai mici salarii minime şi unul dintre cele mai scăzute niveluri de trai din Uniunea Europeană pare să fie prinsă complet în ofsaid de dezbaterea europeană”, mai susţin autorii studiului.

Potrivit cercetării, faptul că salariul minim a devenit din ce în ce mai important în ultimii ani nu este ceva specific României. Astfel, toate ţările din Europa Centrală şi de Est au înregistrat creşteri majore ale salariului minim în ultimul deceniu, în timp ce state ca Germania sau Marea Britanie au făcut paşi istorici fie prin introducerea unui salariu minim la nivel naţional, fie prin încercarea de racordare a acestuia la costul vieţii.

Alte articole

Creşte şi tariful minim al zilierilor de la 1 ianuarie 2025. Nu poţi angaja pe nimeni sub 200 de lei pe zi

Ne întoarcem la Mioriţa, păstorită acum de oierul din Bangladesh. Salariu minim de 4.000 de lei pentru ciobani, din 2025

„În 2020, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă pentru reglementarea adecvării salariilor minime naţionale, obiectivul central fiind asigurarea unui trai minim decent pentru toţi salariaţii din Uniune. Propunerea europeană nu vine de nicăieri, ci se bazează tocmai pe conştientizarea din ce în ce mai largă a importanţei salariului minim pentru asigurarea bunăstării generale. Foarte important, pandemia este văzută ca un motiv suplimentar pentru acest demers şi cu siguranţă nu ca un impediment”, se mai precizează în raport.

Salariu minim pentru angajaţii cu studii superioare, plafonat de Guvernul Cîţu
Potrivit specialiştilor, între timp, în România faza de creştere a salariului minim începută la mijlocul anilor 2010 pare să se fi încheiat. Cu o creştere relativ modestă în 2020 şi o îngheţare a salariului minim în termeni reali în 2021, România se confruntă deja cu decalaje salariale în creştere nu doar faţă de multe ţări occidentale, ci şi faţă de ţările vecine.

„Deşi Legea 174/2020 prevede explicit ca fundamentarea politicii salariului minim să se facă în funcţie de coşul minim de consum pentru un trai decent, autorităţile au ignorat până acum această obligaţie legală în favoarea unor argumente fără temei empiric şi în dezacord total cu direcţia în care se îndreaptă lucrurile la nivel european. Politica salariului minim din România rămâne ferm ancorată într-o gândire fabulatorie, potrivit căreia creşterea salariului minim produce automat inflaţie, şomaj şi muncă la negru, ducând firmele la pierzanie şi afectând iremediabil poziţia internaţională a ţării”, se mai precizează în raport.

Rezultatele studiului de specialitate relevă faptul că, totodată, dezideratul transparenţei se doreşte a fi înlocuit cu „obiectivitatea” unor formule şi comitete partizane, iar „legătura dintre salariu şi bunăstare e sabotată de aparent nesfârşite relaxări fiscale”.

„Coşul minim de consum pentru un trai decent ar trebui să fie elementul principal de fundamentare a politicii salariului minim. Sarcina principală ar trebui să fie asumarea unui termen ferm pentru ca salariul minim să ajungă la nivelul valorii coşului minim – altfel spus, un termen ferm pentru ca munca salariată să poată asigura un trai minim decent. Vorbim de ceva ce s-ar putea întâmpla peste două generaţii sau în decurs de un deceniu? Istoria recentă ne arată că un orizont de timp palpabil e o opţiune reală. În orice caz, decizia este politică şi trebuie să fie fundamentată democratic, ceea ce înseamnă că negocierile colective şi procesul electoral trebuie să joace un rol major”, se mai precizează în raport.

Conform autorilor studiului, „depolitizarea politicii salariului minim ar fi chiar mai absurdă decât sună.”

„Fiindcă vorbim de o strategie de politică publică pe termen mediu, politica salariului minim ar trebui corelată cu politici complementare, care pot reduce în mod considerabil presiunea asupra salariului minim. E vorba, pe de o parte, de măsuri de creştere a veniturilor gospodăriilor; creşterea alocaţiilor pentru copii este un exemplu foarte bun în acest sens, ea jucând în ultimii doi ani un rol esenţial în menţinerea la un nivel relativ constant a distanţei dintre valoarea salariului minim şi costului unui trai decent în ciuda evoluţiei comparativ modeste a salariului minim. Pe de altă parte, şi mult mai important, ar trebui să vorbim de măsuri ce ţin de îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi a accesului la locuire”, se mai spune în raport

Potrivit autorilor analizei, oferirea unor servicii publice de calitate şi implementarea unei strategii naţionale care să vizeze locuinţe de calitate şi accesibile pentru populaţie în general ar reduce considerabil decalajul dintre cheltuielile necesare pentru un trai decent şi mijloacele financiare directe pe care oamenii le au la dispoziţie.

„Politica salariului minim ar trebui în mod normal să facă parte dintr-o viziune mai amplă care să vizeze bunăstarea generală a populaţiei şi nu strict creşterea veniturilor”, se mai precizează în raport.

Fundaţia Friedrich Ebert România a organizat miercuri un eveniment online pe tema salariului minim, prilejuit de lansarea studiului „Salariul minim şi traiul minim decent. De la mituri la oportunităţi”, autori Ştefan Guga şi Marcel Spătari (Syndex România).

Salariul minim ar putea ajunge la 60% din salariul mediu în 2024. Ce spune cel mai nou proiect de lege al PSD
Studiul a analizat 10 dintre principalele critici aduse salariului minim, demontând cu date empirice „miturile” vehiculate în dezbaterea publică din România.

„Creşterile salariului minim din ultimii ani au fost constant criticate. ‘Nu avem nevoie de un salariu minim’, ‘Creşterea salariului minim alimentează inflaţia’, ‘Creşterea salariului minim duce la creşterea şomajului şi a muncii la negru’, ‘Creşterea salariului minim duce la falimentul unor sectoare de activitate’ sunt doar câteva dintre criticile formulate la adresa majorării salariului minim de diverse voci din politică, presă sau societate. În ciuda controverselor create în jurul salariului minim, însă, dezbaterea publică a fost şi este în cea mai mare parte lipsită de argumente empirice”, susţin reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Ebert România.