Studiul, realizat de Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD), din cadrul SNSPA, a măsurat numărul de miniștri și de prim-miniștri care s-au succedat, din 1990 până în prezent, în fruntea guvernelor și a șase ministere centrale, din nouă state europene.
Astfel, în comparație cu Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia și Ungaria, țara noastră are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială. În domenii precum Educația, Sănătatea, Transporturile, Apărarea, Afecerile Interne sau Externe, România a schimbat, în perioada 1990-2017, cca. 150 de miniștri, de trei ori mai mulți decât Germania. Media de exercitare a unui mandat de către un ministru român este de 1,2 ani, ceea ce pune în evidență nivelul de incertitudine și de instabilitate ministerială, arată studiul SNSPA.
Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate și la Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniștri în 27 de ani. Urmează Educația și Afacerile Interne, fiecare cu câte 24 de miniștri. Pentru comparație, în aceeași perioadă, Germania a schimbat la Educație 9 miniștri, iar la Sănătate doar 8.
Studiul mai arată că instabilitatea guvernamentală în România a crescut în timp, ceea ce ridică o serie de întrebări legate de asigurarea continuității și sustenabilității politicilor publice. Astfel, dacă în perioada 2000-2009, media mandatului de prim-ministru a fost de 3,3 ani, din 2010 până în prezent, aceasta a scăzut la 1,4 ani, fiind cea mai mică din ultimii 27 de ani.
Evoluții similare există și în cazul miniștrilor, în special cei din domeniile Educație și Transporturi, unde instabilitatea s-a accentuat în intervalul 2010-2017, comparativ cu decadele anterioare (1990-1999; 2000-2009). „La Educaţie, dinamica în timp este chiar abruptă – în anii 1990, un ministru avea la dispoziţie aproape doi ani pentru a implementa programul de guvernare, iar în prezent are la dispoziţie puţin peste jumătate de an”, se arată în analiză. Excepție face ministerul Apărării, acolo unde, există o constanţă în timp, chiar dacă media unui mandat este mică, de 1,4 ani.
Centrul pentru promovarea Participării și Democrației (CPD) este o unitate de cercetare, analiză și evaluare a participării cetățenilor la procesul democratic, atât la nivel naţional, cât și european. Acesta funcționează în cadrul SNSPA și reunește experți în domenii precum știinţe politice, sociologie, științe administrative, comunicare, relaţii internaţionale sau studii europene și reprezintă o materializare a rolului și a statutului SNSPA de Școală de guvernare.