Oamenii de ştiinţă explică faptul că orice virus care reuşeşte să depăşească această primă barieră a sistemului imunitar este un virus de succes, agresiv şi dominant. Varianta britanică a coronavirusului are 23 de mutaţii care o diferenţiază de alte variante de coronavirus.
Odată cu creşterea numărului de infectări cu această variantă în Marea Britanie, oamenii de ştiinţă au început să studieze aceste modificări genetice pentru a căuta explicaţii ale modului de răspândire mult mai rapidă decât în cazul altor variante.
Mulţi cercetători şi-au concentrat atenţia asupra celor nouă mutaţii care modifică proteina spike, proteină ce îi permite virusului să invadeze celulele. Una dintre aceste mutaţii ajută virusul să se prindă mai bine de celule, îmbunătăţindu-i şansele să producă o infecţie mai puternică. Cercetătorii au descoperit că celulele în care a pătruns mutaţia britanică se înmulţesc de aproximativ 80 de ori mai mult decât alte versiuni ale virusului, potrivit The New York Times.
Alți oameni de știință au ales să se concentreze pe modul în care tulpina britanică afectează răspunsul sistemului imunitar. Gregory Towers, specialist în virusologie la University College London, a comparat celulele infectate cu varianta britanică cu alte celule, infectate cu variante anterioare ale SARS-CoV-2. Astfel, a ajuns la conlcuzia că celulele pulmonare infectate cu tulpina britanică au produs mult mai puțin interferon, o proteină care activează sistemul imunitar. Aceștia au mai descoperit că în celulele infectate cu tulpina Alpha, genele defensive erau mai „tăcute” decât în celulele infectate cu alte variante ale virusului.
Dr. Towers a ajuns, astfel, la concluzia că varianta britanică devine „invizibilă” şi nu alertează sistemul imunitar.