Antibioticul, numit Duramycin, este capabil să blocheze replicarea virusului în celulele despre care se consideră că îl transmit pe două căi: un traseu placentar în primul trimestru de sarcină, precum și un traseu de-a lungul sacului amniotic, posibil doar în al doilea trimestru de sarcină.
Cercetătorii, de la University of California, din San Francisco (UC San Francisco) și de la University of California din Berkeley (UC Berkeley), au prezentat în revista ‘Cell Host & Microbe’ constatările lor despre posibilele căi de infectare cu virusul Zika și rezultatele testelor de laborator cu privire la efectele antibioticelor de generație mai veche asupra țesutului uman.
Coautorul studiului, Eva Harris, profesor de boli infecțioase și vaccinologie la School of Public Health din cadrul UC Berkeley, a declarat că cercetarea efectuată arată că Duramycin blochează eficient infecția a numeroase tipuri de celule placentare și păstrează intact în primul trimestru de sarcină țesutul placentar uman venit în contact cu tulpini ale virusului Zika, izolate recent de la cazuri din actuala epidemie din America Latină.
Virusul Zika, răspândit de țânțari și legat de o malformație congenitală numită microcefalie, precum și de sindromul Guillain-Barre la adulți, s-a manifestat de-a lungul Americii Centrale și de Sud și se îndreaptă spre sudul Statelor Unite. Microcefalia, cauzată probabil de trecerea infecției cu Zika de la mamă la fătul aflat în creștere în primele două trimestre de sarcină, se caracterizează prin nașterea unor copii cu craniul nedezvoltat și cu leziuni grave ale creierului.
„Foarte puțini viruși ajung la făt în timpul sarcinii și provoacă malformații congenitale”, a declarat Lenore Pereira, virusolog și profesor de biologie celulară și a țesuturilor la UCSF School of Dentistry. „Înțelegerea modului în care unii viruși sunt capabili să facă acest lucru este o întrebare foarte importantă și poate fi esențială pentru conceperea modurilor de protejare a fătului atunci când mama este infectată”, a declarat specialista.
Examinând virusul Zika în celule izolate și în fragmente de țesut viu plasate într-un mediu de cultură, cercetătorii au descoperit că infectează diferite tipuri de celule placentare, inclusiv tipuri de celule din placenta și din afara placentei, în membranele fetale și că celulele epiteliale ale membranei amniotice care înconjoară fetusul sunt în mod special sensibile la infecția cu virus.
„Acest lucru sugerează că aceste celule joacă un rol important în medierea transmisiei la făt și susține ipoteza că transmisia ar putea să apară în aceste membrane, independent de placentă, în special în perioada de mijloc și de sfârșit a sarcinii”, a spus Pereira. „Cele mai grave malformații congenitale asociate infecției cu Zika — cum ar fi microcefalia — par să apară atunci când o femeie este infectată în primul și în al doilea trimestru de sarcină”, a precizat specialista.
Cu toate acestea, cercetătorul a remarcat că „pot exista o serie de malfomații mai mici, dar grave care apar atunci când o femeie este infectată mai târziu în timpul sarcinii”.
Duramycin este un antibiotic produs de bacterii care luptă împotriva altor bacterii. Acest medicament este frecvent utilizat la animale și este folosit în studiile clinice pentru persoanele cu fibroza chistică, potrivit unui comunicat de presă difuzat de UC Berkeley.
Studii recente au dovedit că Duramycin este eficient în cazul culturilor celulare experimentale, împotriva Dengue și a virusului West Nile, care sunt flaviviruși, cum este și Zika, dar și în cazul filovirușilor, cum este Ebola.
Studiul „indică faptul că Duramycin sau medicamente similare ar putea reduce în mod eficient sau preveni transmiterea virusului Zika de la mamă la făt prin ambele căi potențiale, prevenind malformațiile congenitale asociate”, a mai spus Pereira, citată de agenția Xinhua.
Citeşte şi VIRUSUL ZIKA. Un nou caz din SUA suscită alerta privind transmiterea virusului pe cale nesexuală