STUDIU: Un calcul de risc a supraestimat până acum producerea unui atac de cord sau a unui accident vascular

Supraestimarea riscului este de aproximativ cinci până la șase ori mai mare decât rata reală, a determinat dr. Alan Go, șef al serviciului de cercetare cardiovasculară din cadrul grupului Kaiser Permanente din California, autorul principal al lucrării. Acest lucru înseamnă că mulți oameni pot fi supratratați pe baza acestui calcul eronat de risc, a adăugat el, potrivit Agerpres.

„Studiul nostru arată în mod clar necesitatea de a recalibra ecuația ce stabilește riscul unei maladii cardiovasculare în lumea reală, deoarece consecințele asupra sănătății publice sunt importante”, a spus dr. Go, citat luni de AFP.

Frecvența reală a infarctului și a accidentului vascular cerebral (AVC) care rezultă din ateroscleroză în decurs de cinci ani este semnificativ mai mică decât cea prezisă de calculatorul de risc, a indicat studiul.

Astfel, pentru grupurile al căror risc de evenimente cardiovasculare prezis de calculator a fost mai mic de 2,5 la sută în cinci ani, incidența a fost de numai 0,2 la sută în mod real. Pentru persoanele al căror risc prezis a fost între 2,5 la sută și 3,74 la sută, rata infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral a fost de 0,65 la sută. Pentru grupul cu un risc presupus de 3,75 la sută până la 4,99 la sută, rata reală de accident vascular cerebral a fost de 0,9 la sută, iar pentru cele cu riscul prezis de 5 la sută, rata reală a fost doar 1,85 la sută.

Alte articole

Şoc în lumea culturismului! O sportivă în vârstă de 20 de ani a murit: „Lua pastile extrem de periculoase!”

5 semne importante care îți spun că ai suferit un atac vascular cerebral minor

Ecuația pe care se bazează acest calcul a fost dezvoltată pornind de la datele obținute pe grupuri de voluntari recrutați în anii 1990 având o diversitate etnică și de vârstă limitate, care nu reflectă diferitele grupuri din cadrul populației.

Acest ultim studiu a urmărit o populație vastă și multietnică formată din 307.591 de bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 40 și 75 de ani, între anii 2008 și 2013, care au finalizat perioada de urmărire de cinci ani.

Acest studiu a nu a inclus diabeticii sau pe cei care sufereau deja de ateroscleroză sau pe cei care au fost tratați cu medicamente anti-colesterol cum ar fi statinele.

Studiul a subliniat importanța cercetărilor în curs și a dezbaterilor din acest domeniu pentru producerea de date mai riguroase care să contribuie la o mai bună determinare a tratamentului cu cele mai multe beneficii pentru fiecare pacient, a relevat dr. Jamal Rana, cardiolog la Kaiser Permanente, coautor al studiului, citat de AFP.

Citeşte şi Depresia cronică, un semn care anunţă demenţa