Textul, propus de guvernul de coaliție condus de premierul conservator Boiko Borisov, a fost susținut de numai 101 de deputați dintre cei 211 prezenți.
Proiectul prevedea crearea unui ‘birou de luptă împotriva corupției în sferele înalte ale puterii’, ce ar fi urmat să monitorizeze circa 10.000 de responsabili, respectiv oameni politici, înalți funcționari și magistrați, precum și consilieri municipali, rectori de universități, directori de spitale și șefi de proiecte finanțate din fonduri europene.
Două mici partide din coaliția guvernamentală, ABV (de stânga) și Frontul Patriotic (naționaliști), care au împreună 29 de mandate în legislativ, s-au abținut de la vot, astfel că poziția lor a jucat un rol decisiv în respingerea proiectului. Parlamentarii Frontului Patriotic s-au opus în special unei dispoziții din lege care prevedea posibilitatea lansării unei investigații pe baza unui denunț anonim.
La rândul său, președintele Partidului Socialist (de opoziție), Mihail Mikov, consideră că legea ar fi putut permite guvernului să desfășoare acțiuni represive împotriva opoziției.
După vot, vicepremierul pentru afaceri europene Meglena Kuneva (fost comisar european) a deplâns ‘lipsa voinței de a lupta împotriva corupției’. ‘Proiectul de lege a stârnit teamă multor deputați, prin efectul său potențial asupra intereselor acestora și ale persoanelor pe care ei le apără’, a explicat Kuneva.
De la aderarea lor la UE, în 2007, Bulgaria și România sunt monitorizate de Comisia Europeană cu ajutorul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), prin care este urmărită eficiența justiției din aceste două țări în combaterea corupției.