Solicitarea Washingtonului nu are ca scop să oblige Kievul să se așeze la masa negocierilor, potrivit ziarului american. Mai degrabă decât o formă de presiune asupra Ucrainei, această strategie ar căuta să se asigure că executivul ucrainean îşi păstrează sprijinul de care are nevoie din partea altor naţiuni, care au de suferit din cauza războiului din Ucraina, prin inflaţie şi preţuri la energie în continuă creştere.
Interdicția președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, de a negocia cu Vladimir Putin a generat preocupare în unele părţi din Europa, Africa şi America Latină, unde efectele războiului asupra costurilor la alimente şi combustibil se resimt cel mai acut, au recunoscut mai mulți oficiali americani și ucraineni.
„Oboseala privind Ucraina este un aspect real pentru unii dintre partenerii noştri”, a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului.
Zelenski a semnat un decret, în data de 4 octombrie, prin care declara imposibilă varianta negocierilor între Ucraina și Putin, dar lăsa ușa deschisă discuțiilor cu Rusia.
„Am mai spus-o şi o spunem şi acum: Faptele vorbesc mai tare decât vorbele. Dacă Rusia este pregătită de negocieri, ar trebui să-şi oprească bombele şi rachetele şi să-şi retragă forţele din Ucraina. Kremlinul continuă să escaladeze acest război. Kremlinul a demonstrat că nu este dispus să se angajeze serios în negocieri chiar înainte de lansarea invaziei sale la scară largă în Ucraina”, a răspuns pentru Reuters un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. El a amintit de remarcile făcute de Zelenski cu câteva zile în urmă: „Suntem pregătiţi pentru pace, pentru o pace dreaptă şi justă, o formulă despre care am vorbit de multe ori”.
Volodimir Zelenski a mai spus vineri poporului său: „Lumea ştie care este poziţia noastră. Aceasta este respectarea Cartei ONU, respectarea integrităţii noastre teritoriale, respectarea poporului nostru”.
Consilierul pe probleme de securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, care a fost în vizită în Kiev, a spus că toate ţările puternic industrializate din G7 (SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) „vor pace”, după cum se desprinde de altfel şi din ultima lor declaraţie comună.
„Din perspectiva noastră, conversaţia pe care trebuie să o avem în interiorul comunităţii internaţionale şi în privinţa sprijinului pentru Ucraina este care sunt termenii pentru o pace durabilă şi justă”, a declarat Sullivan, potrivit unei transcrieri trimise sâmbătă EFE.