Ajutorul general, în valoare de 125 de milioane de dolari, a fost suplimentat pentru prima oară cu o linie de buget de 50 de milioane de dolari destinată consolidării capacităţilor aeriene ale celor trei foste republici sovietice – un punct slab, consideră experţi, în apărarea acestora, a precizat luni ministerul.
Obiectivul global al ajutorului militar acordat de Washington Tallinnului, Rigăi şi Vilniusului este consolidarea ”disuasiunii şi apărării ţărilor baltice, inclusiv în domeniul spaţial şi în special al apărării aeriene”, a precizat într-un comunicat ministrul eston al Apărării Juri Luik.
Cele trei ţări au aderat la NATO în 2004 şi sunt aliaţi credincioşi ai Washingtonului.
Ele şi-au exprimat îngrijorarea faţă de o scădere a interesului administraţiei preşedintelui american Donald Trump faţă de relaţiile transatlantice şi apărarea comună în NATO, mai ales după ce locatarul Casei Albe a catalogat drept ”depăşită” Alianţa. Însă Estonia consideră că ajutorul american este un indiciu puternic al angajamentului Statelor Unite faţă de NATO şi ţările baltice. ”Aliatul nostru (american) îşi confirmă angajamentul faţă de apărarea colectivă (a NATO) pe flancul de est” al Alianţei, apreciază Luik.
Estonia, Letonia şi Lituania nu deţin avioane de luptă, iar NATO efectuează misiuni de patrulare în spaţiul aerian baltic prin rotaţie, la patru luni, din Estonia şi Letonia.
O apărare aeriană adecvată a regiunii baltice constă într-o bună funcţionare a unui sistem de alertare timpurie, capacităţi de supraveghere, sisteme antiaeriene şi un personal calificat, subliniază ministerul.
Legea bugetului Apărării americane (National Defense Authorization Act), care prevede între altele ajutorul militar destinat ţărilor baltice, a fost promulgată săptămâna trecută de Trump. Legea prevede o clauză a solidarităţii, care confirmă angajamentul Washingtonului în regiunea baltică.