Oficialii occidentali consideră că relaţiile tensionate din Serbia şi Kosovo reprezintă un risc asupra stabilităţii în sud-estul Europei. Ambele ţări doresc aderarea la Uniunea Europeană, însă blocul european le-a transmis că înainte de acest pas este nevoie de detensionarea relaţiilor.
NATO a coordonat raiduri aeriene în 1999 pentru a opri uciderea şi expulzarea civililor albanezi de etnie kosovară de către forţele de securitate sârbe.
Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008 şi a fost recunoscut ca stat oficial de Statele Unite şi majoritatea statelor UE, însă nu şi de Serbia şi Rusia.
„Statele Unite cer abolirea tarifelor şi încetarea provocărilor şi reluarea dialogului”, a afirmat David Hale, sub-Secretarul de Stat al SUA pentru Afaceri Politice, într-o postare pe Twitter în limba sârbă.
Afirmaţia sa a venit după o întâlnire cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic în Belgrad şi la două zile după ce parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere de 12 puncte care stipulează recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo precum şi prezervarea graniţelor actuale.
Premierul sârb Ana Brnabic a declarat vineri că platforma de negociere din Kosovo este „împotriva bunului simţ … Reprezintă o lovitură mortală asupra discuţiilor”. Ea a adăugat: „Reacţia Serbiei va fi pe potrivită, moderată şi în interesul poporului nostru”.
Atât Vucic cât şi preşedintele kosovar Hashim Thaci au menţionat în trecut idei privind „corectarea graniţelor” sau „delimitarea” – termeni interpretaţi de analişti ca făcând referire la schimburi de teren.
Vucic a afirmat în repetate rânduri că Serbia nu va relua discuţiile cu Kosovo până când nu va renunţa la tarifele pe importuri.
Kosovo doreşte să fie recunoscut oficial ca stat de către Serbia şi ca Belgradul să nu îi mai oprească aderarea la ONU şi alte organizaţii internaţionale, precum Interpolul.