„Conştienţi de limitele rolului nostru, dar profund neliniştiţi în legătură cu viitorul Egiptului şi cu ceea ce se află în joc în acest moment critic, am sugerat câteva idei practice pentru calmarea tensiunilor şi pentru a-i ajuta pe egipteni să lucreze la un adevărat dialog politic”, au transmis Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, şi secretarul de stat al SUA, John Kerry.
Responsabilii internaţionali au chemat cele două părţi egiptene, autorităţile şi mişcarea islamistă Fraţii Musulmani, „să se angajeze în negocieri semnificative, ceea ce presupune compromisuri şi o largă participare politică”. Ei au cerut de asemenea „începerea imediată a procesului de punere în libertate a personalităţilor politice reţinute”.
În acelaşi timp, forţele politice egiptene trebuie să pună capăt „declaraţiilor publice şi intervenţiilor provocatoare din media”, apreciază şefii diplomaţiilor SUA şi UE.
Preşedintele egiptean, Mohamed Morsi, venit din rândurile mişcării Fraţii Musulmani, a fost înlăturat de la putere pe 3 iulie de către armată, la capătul unei serii de manifestaţii de mare amploare în care s-a cerut plecarea acestuia de la putere. Reţinut de armată după destituire, Morsi a fost plasat oficial în arest preventiv, la 26 iulie, pentru o perioadă de 15 zile. Parchetul general din Egipt analizează mai multe plângeri care au fost formulate împotriva lui Morsi de persoane fizice, în care este acuzat de spionaj, incitare la uciderea manifestanţilor şi proastă gestionare a economiei.
De la destituirea sa, Egiptul se confruntă cu un val de proteste ale islamiştilor care revendică revenirea la putere a preşedintelui lor ales. De cealaltă parte, adversarii preşedintelui destituit organizează şi ei mari adunări pentru a-şi exprima sprijinul faţă de autorităţile de tranziţie.