SUBIECTE BAC FILOSOFIE 2024. Recomandări pentru rezolvarea celor trei subiecte de la disciplina Filosofie

SUBIECTE BAC FILOSOFIE 2024. Profesorul de filosofie Florin George Popovici de la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuți – Suceava propune un ghid cu indicații și recomandări pentru candidații la examenul de Bacalaureat 2024 care se pregătesc să susțină proba de filosofie.

Cadrul didactic susține că elevii care au ales să dea examenul la Filosofie au făcut o alegere bună întrucât disciplina „beneficiază de o relativă stabilitate tematică, mai bine de un deceniu programa de bacalaureat fiind centrată pe cinci mari direcții de analiză: omul (problematica naturii umane, sensul vieții), morala (teorii morale, probleme de etică aplicată), politica (libertate și responsabilitate social-politică, egalitate și dreptate, teorii politice moderne și contemporane, drepturile omului), cunoașterea (forme de cunoaștere și tipuri de adevăr, adevăr și eroare) și filosofia (filosofie și viață)”, potrivit edupedu.ro.

E_d_filosofie_2024_bar_03_LRO E_d_filosofie_2024_var_03_LRO

Recomandări privind rezolvarea corectă a subiectelor la disciplina la alegere Filosofie

Profesorul de filosofie Florin George Popovici a întocmit un ghid pentru rezolvarea celor trei subiecte pe care le vor primi elevii la Bac. Iată pe ce trebuie să se axeze absolvenții:

„Subiectul I. Rezolvarea corectă a grilelor presupune efortul prealabil și deopotrivă admirabil concretizat în stăpânirea principalelor repere ale gândirii autorilor canonici prezenți în programă: Platon, Aristotel, Augustin, René Descartes, Baruch Spinoza, John Locke, Immanuel Kant, J. J. Rousseau, Friedrich Nietzsche, Emil Cioran, J. St. Mill, H. Bergson, L. Blaga, Albert Camus, Jean-Paul Sartre, K. R. Popper, Isaiah Berlin, Ludwig Wittgenstein ș.a.

Filosofia gânditorilor consacrați poate fi „condensată” în concepte-cheie și expresii-nucleu menite să funcționeze ca ancore ce activează informațiile stocate în depozitul mișcător al memoriei, funcționând ca repere de conținut menite să faciliteze corectitudinea răspunsurilor.

Citeste si Ligia Deca, declarații despre rezultatele la Evaluarea Națională: „Mă bucur că procentele peste 5 sunt îmbunătățite față de ceea ce am văzut la simulări”

O importanță majoră revine cunoașterii semnificațiilor pe care le au termenii specifici limbajului filosofic: natură umană, sociabilitate, fericire, plăcere, libertate, responsabilitate, dreptate, echitate, egalitate, bine, rău, adevăr, corespondență, coerență, sens al vieții, destin creator, teleologie, etică aplicată, datorie, imperativ categoric, drept pozitiv și/sau negativ, rațiune, sensibilitate, simț intern, a priori, a posteriori, analitic, sintetic ș.a.m.d. O eventuală corelare a fiecărui termen sus-menționat cu numele unui autor sau cu alte concepte-cheie (termeni de ordin secund ca importanță, de pildă sociabilitatea poate fi corelată cu limbajul articulat, dreptatea cu ierarhia sau ordinea socială etc.) și menționarea operei respectivului autor sunt aspecte ce pot confirma calitatea limbajului filosofic utilizat.

De asemenea un avantaj neprețuit îl constituie stăpânirea înțelesului pe care îl au cuvintele cu rol de „etichetă” pentru perspectivele prezente în evoluția gândirii filosofice: idealism, materialism, pragmatism, monism, dualism, moralitate, hedonism, utilitarism, eudaimonism, etatism, deontologie etc. și încadrarea gânditorilor în astfel de „termeni-umbrelă”. 

Subiectul II. Analiza problematicii solicitată de subiectul al II-lea presupune numirea unui filosof ce face referire la respectiva problematică. Recomand, eventual, menționarea unei lucrări/scrieri în care respectivul gânditor descrie problematica în cauză ca element ce conferă mai multă consistență propriei analize. În privința cerinței de la punctul B, argumentarea unei idei se situează, conform baremului, în acel spectru care are la o extremă, oricât de vag conturată, maniera convingătoare, iar la celălalt capăt, stilul superficial, neangajat cognitiv. Recomand folosirea indicatorilor logici de premisă (premisa/premisele pe care autorul X își întemeiază teza constă în…, dacă admitem că…, oferind credit unei astfel de idei/perspective ș.a.), respectiv de concluzie (se cuvine să susținem că…, atunci este legitimă afirmația potrivit căreia…, teza propusă de autor este aceea potrivit căreia…ș.a.). Insist asupra importanței pe care o are încadrarea în limita de spațiu rezervată unei astfel de cerințe, baremul fiind cât se poate de clar într-o astfel de privință.

Cât despre exemplul concret solicitat de cerința punctului C, rezolvarea acestuia nu trebuie să fie confiscată de tentația banalității sau „decupată” fără simț critic din experiența personală și expusă fără o oarecare maturitate filosofică. Recomand, mai curând, ca exemplul să se concretizeze într-o ilustrare aleasă în mod inspirat și redată într-un limbaj îngrijit și elegant, expresie a transpunerii în registrul concretului a unui concept filosofic abstract.

Trebuie evitată în acest loc teoretizarea, reluarea unor idei sau aspecte menționate anterior, fapt care atrage pierderea punctajului acordat. De exemplu, nu explicăm ce înseamnă dreptatea/nedreptatea, ci descriem concret o situație în care am fost, cu sau fără voia noastră, protagoniștii unui scenariu de dreptate/nedreptate (o notă obținută meritat/nemeritat la o evaluare pe parcursul anilor de studiu, un beneficiu dobândit pentru un efort pe care l-am depus/nu l-am depus, pierderea unei prietenii atunci când am decis să nu sacrificăm idealul echității în favoarea unui avantaj nemeritat etc.)

Subiectul III. La punctul A, analiza perspectivei care are în centru teza unui autor presupune identificarea și folosirea conceptelor din fragmentul de text într-o manieră cât mai apropiată de exigențele limbajului filosofic, totodată explicarea corelației dintre aceștia, cu ajutorul unor conectori specifici (în timp ce…, în schimb…, într-o primă instanță…, însă la o analiză mai profundă… ș.a.m.d.), evitându-se superficialitatea sau limbajul informal/colocvial.

Formularea tezei unui autor presupune efortul de sinteză a filosofiei acestuia, având ca reper fragmentul de text. De exemplu, în textul propus la simularea din acest an, aparținându-i lui Jean-Paul Sartre, teza are în vedere capacitatea alegerii personale ca expresie a libertății și responsabilității absolute cu care este înzestrat fiecare individ. O astfel de teză poate fi sintetizată într-o formulare precum aceea potrivit căreia omul nu are o natură/esență prestabilită, fiecare individ fiind rezultatul propriilor alegeri și decizii pe care acesta le face în virtutea libertății și responsabilității absolute cu care este înzestrat. Mai mult, este oportună stabilirea a ceea ce putem numi ideea propulsoare a autorului, adică formularea unui enunț ce surprinde cât mai mult din esența fragmentului de text și a gândirii propunătorului.

În acest loc, pe ciornă, schițăm, cât mai sintetic, principalele elemente ale filosofiei autorului X. Corelația dintre cei doi termeni propuși de subiect nu trebuie să se rezume doar la explicarea sau descrierea înțelesului pe care-l are fiecare concept în parte, ci mai ales formularea unui enunț în care se evidențiază modul în care termenii relaționează, aspect căruia propun să îi fie rezervat un paragraf distinct pentru ca demersul făcut să fie cât mai vizibil pentru evaluator.

Citeste si EDU.RO SUBIECTE BIOLOGIE ŞI ANATOMIE BAC 2024. Test important pentru admiterea la Medicină, cum se lua 10 curat

Formularea punctului de vedere personal trebuie să implice expresii care probează competența de a aduce în actualitate ideile aparent defuncte ale unui autor. Recomand chiar formulări sau expresii ce evidențiază această „traducere” sau transpunere în prezent a gândirii autorilor ce au scris într-o perioadă mai mult sau mai îndepărtată de momentul prezent: dacă ar fi să admitem cele susținute de autorul X, totuși nu este lipsit de importanță să constatăm în manieră critică aspecte precum… sau chiar formulări retorice cu rol introductiv, de tipul oare își păstrează actualitatea ideea susținută de autor? Ne propunem, în cele ce urmează, să vedem în ce măsură… Este decisivă raportarea critică, distanțarea, renunțarea la stilul docil, la maniera aservită invariabil sau confiscată definitiv de gândirea autorului propus. Este locul unde avem șansa de a ne proba creativitatea, demonstrând că, pe fundația oferită de ideile unui autor sau pe „ruinele” unei concepții filosofice, suntem capabili să reconstruim, să ne asumăm critic dar nu lipsit de reverență propriul punct de vedere.

În acest loc, începem să explorăm și să expunem cât mai atent ideile, etalându-ne astfel arhitectura propriei cunoașteri. Într-un registru mai puțin speculativ, două aspecte importante ce pot face diferența la punctajul obținut sunt: coerența răspunsului formulat și încadrarea în limita de spațiu rezervată rezolvării subiectului. În ceea ce privește cerința prezentă la punctul B, menționarea aspectelor pe care le presupune subiectul, plecând de la o expresie-suport, aceasta presupune cât mai multă claritate, eventual folosirea unui paragraf pentru fiecare aspect implicat în cerință.

De exemplu, la cerința care presupune menționarea a două aspecte ale naturii umane, plecând de la ideea aristotelică potrivit căreia „antisocialul din natură, nu din împrejurări ocazionale, este ori un supraom, ori o fiară”, se poate menționa ca trăsătură definitorie sociabilitatea, capacitatea omului de a trăi în comunități întemeiate pe ideea binelui și a dreptății, totodată caracterul teleologic al sociabilității, omul fiind parte dintr-un univers în care se produc evenimente și acțiuni orientate către un scop. În menționarea unor aspecte de ordin filosofic și argumentarea unei perspective personale solicitate de punctul B, recomand să se evite teoretizarea în exces și, totodată, să fie folosiți indicatori ai argumentării meniți să evidențieze statutul propozițiilor cu rol de premisă și concluzie”, recomandă profesorul Popovici în ghidul său.

SUBIECTE BAC FILOSOFIE 2024

Iată cum ar putea arăta subiectele la disciplina Filosofie la Bacalaureat.