SUBIECTE CHIMIE 2021. Joi, 1 iulie, va avea loc ultima probă de la BAC 2021 – proba scrisă la Limba maternă. Până acum au fost susținute probele la Limba română, Matematică și Istorie. Anul acesta, pe fondul situației epidemiologice, probele de competențe nu au mai fost susținute, ci vor fi echivalate, așa cum s-a întâmplat și în 2020.
Subiectele nu vor fi mai ușoare, dar formulările vor fi mai clare, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, duminică seară, despre subiectele care vor fi date de luni la Bacalaureat. Oficialul a spus că “nu accepă sub nicio formă formulări capcană”.
“Subiectele nu vor fi mai ușoare. Formulările vor fi clare, pe înțelesul candidaților, și nu accept sub nicio formă formulări capcană, care nu sunt conforme gradului de dificultate mediu, care este un grad de dificultate impus pentru orice examen național. Nu este un examen în care să probăm cât de multe capcane întindem elevilor, nu este corect ca elevii să fie responsabili de toate neajunsurile ultimei perioade, alături de neajunsurile cronice ale sistemului de învățământ. Pentru aceste lucruri suntem responsabili în primul rând noi, cei din sistemul de educație, profesorii în ultimă instanță, dar nicidecum elevi. Nu doresc să se descarce aceste neajunsuri pe elevii care susțin examenul de Bacalaureat”, a declarat Sorin Cîmpeanu în seara dinaintea primei probe a examenului, cea la Limba și literatura română, la Digi 24.
Iată aici subiectele la Bac Chimie Organică 2021.
E_d_chimie_organica_2021_var_01_LROIată aici subiectele la Bac Chimie Anorgnaică 2021.
E_d_chimie_anorganica_2021_var_01_LROCum arată programa la Chimie Anorgnaică
Potrivit Ministerului Educației, programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat se elaborează în conformitate cu prezenta programă şi nu vizează conţinutul unui manual anume.
Competențe de evaluat
Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem chimic.
Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaţiilor acestora.
Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.
Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.
Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.
Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.
Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.
Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.
Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.
Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.
Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.
Structura atomului.
Tabelul periodic al elementelor chimice Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi.
Substraturi. Orbitali. Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d. Corelaţii între structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2,3, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor.
Variaţia proprietăţilor periodice ale elementelor, în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3. Variaţia caracterului metalic şi nemetalic în grupele principale şi perioadele 1, 2, 3.
Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu oxigen, clor, apă. Importanța practică a sodiului. Variaţia caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, faţă de O2, H2O. Variaţia caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A).
Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromură de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului.
Legături chimice. Interacţii între atomi, ioni, molecule Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Legătura covalentă nepolară: H2, N2, Cl2. Legătura covalentă polară: HCl, H2O. Legătura covalent-coordinativă: NH4+ şi H3O+ Legătura de hidrogen. Proprietăţi fizice ale apei.
Starea gazoasă Ecuaţia de stare a gazului ideal. Volum molar (mol, numărul lui Avogadro). Soluții apoase Dizolvarea. Factorii care influenţează dizolvarea. Dizolvarea unui compus ionic şi a unui compus covalent polar în apă. Solubilitatea substanţelor în solvenţi polari şi nepolari. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi de baze (tari şi slabe): HCl, H2CO3, HCN, NaOH, NH3. Cupluri acid-bază conjugate. Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare. Determinarea caracterului acido-bazic al soluţiilor cu indicatori. pH-ul soluţiilor apoase. Determinarea pH-ului unor soluţii de acizi şi baze cu hârtie indicator de pH. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleină (virajul culorii în funcţie de pH.)
Noţiuni de termochimie Reacţii exoterme, reacţii endoterme. Entalpie de reacţie. Căldura de combustie – arderea hidrocarburilor. Legea Hess. Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare). Căldură de dizolvare. Noţiuni de cinetică chimică Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori. Viteza de reacţie. Constanta de viteză. Legea vitezei Calcule chimice Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.
Programa Chimie Bac 2021 – Chimie organică
Competențe de evaluat Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.
Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.
SUBIECTE CHIMIE 2021. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice. Justificarea importanţei compuşilor organici.
Structura şi compoziţia substanţelor organice Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuşi organici studiaţi. Legături chimice în compuşii organici. Izomeria de catenă, de poziţie pentru compuşii organici studiaţi. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic
Clasificarea compuşilor organici Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de grupa funcţională. Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine. Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici. Compuşi cu grupe funcţionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide. Tipuri de reacții chimice în chimia organică Reacţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului). Reacții de adiţie (bromurarea propenei (cu Br2 şi HBr), bromurarea acetilenei (cu Br2 şi HBr)).
SUBIECTE CHIMIE 2021. Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2-butanolului). Reacții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului). Alcani Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului, arderea. Importanţa practică a metanului. Putere calorică. Alchene Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanţa practică a etenei. Alchine Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenă, arderea. Obţinerea acetilenei din carbid.
Importanţa practică a acetilenei. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil. Benzine Cifra octanică. Putere calorică. Alcooli Alcooli: metanol, etanol, glicerol – formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol – fermentaţia acetică, metanol – arderea, glicerină – obţinerea trinitratului de glicerină. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanța practică și biologică a etanolului. Acizi carboxilici Acizi carboxilici: acidul acetic – reacţiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic.
Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic. Grăsimi. Agenți tensioactivi Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor. Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți – acţiunea de spălare. Obţinerea săpunului. Aminoacizi. Proteine Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiţie, denumire, clasificare, proprietăţi fizice, caracter amfoter. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidroliza enzimatică a proteinelor.
SUBIECTE CHIMIE 2021. Denaturarea proteinelor Zaharide Zaharide: glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza – stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza. Oxidarea glucozei (reactiv Tollens şi Fehling). Condensarea monozaharidelor. Calcule chimice. Utilizări ale substanţelor studiate Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament. Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.
Citeşte şi: SUBIECTE Istorie Bacalaureat 2021. AVEM ce le-a picat elevilor la proba obligatorie a profilului!