Proba scrisă la geografie poate fi aleasă în conformitate cu filiera și specializarea urmate. Reamintim că proba la alegere din cadrul Bacalaureatului 2024 poate fi geografie, anatomie, biologie, chimie anorganică, chimie organică, fizică, informatică, logică, economie, filosofie, psihologie, sociologie.
La Geografie a fost extrasă varianta cu numărul 3. Cei care aleg să dea examenul scris la Geografie trebuie să studieze materia învățată în clasa a IX-a. Candidații care au ales Geografia au avut de rezolvat 3 subiecte. Cerințele de la primul subiect s-au bazat pe harta politică a Europei. La subiectul al II-lea, elevii au avut de rezolvat exerciții referitoare la harta României – unități de relief, râuri și orașe. Candidații care au ales proba la această disciplină au avut la subiectul al III-lea să prezinte la punctul E, subpunctul 1, o cauză pentru care nu există viețuitoare în adâncimea Mării Negre.
Elevii care au participat la simularea probei la alegere a profilului și au ales Geografia au avut, printre altele, să precizeze numele a trei unități de relief pe care le străbate sau le delimitează fluviul Dunărea. O altă cerință a fost să precizeze numele celui mai mare port fluvial, ca volum al traficului de mărfuri, situat pe fluviul Rin, în Germania.
SUBIECTE GEOGRAFIE BAC 2024 EDU.RO. Sfaturi pentru proba la Geografie de la profesoara Simona Mirea: Ajutați-vă de o riglă pentru interpretarea și citirea cu exactitate a datelor – Edupedu.ro
Candidaților le este recomandat să folosească o riglă pentru interpretarea și citirea cu exactitate a datelor, la subiectul al III-lea, subpunctul A.
„Timpul alocat probei de Bacalaureat la disciplina Geografie este suficient. În cele trei ore subiectele le puteți rezolva mai întâi pe ciornă. Transcrieți-le apoi cu mare atenție pe foaia de examen”, le transmite profesoara Mirea absolvenților de liceu.
Aceasta a venit cu mai multe indicații în sprijinul candidaților la examenul de Bacalaureat, pentru fiecare cerință în parte, și spune că „harta este un element de sprijin în învățarea geografiei, iar dacă v-ați pregătit pentru acest examen având alături suportul acesteia, rezolvarea cerințelor va fi făcută cu succes”.
Calendar BAC 2024 pe scurt:
1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
Redăm integral ghidul scris de profesoara Simona Mirea:
„Proba la disciplina geografie din cadrul examenului de Bacalaureat este structurată și anul acesta pe trei subiecte, fiecare cu subpuncte A, B, C, D, E ce vizează:
Subiectul I – Geografia Europei;
Subiectul al II-lea – Geografia României;
Subiectul al III-lea – Geografia Europei, Geografia României și Uniunea Europeană.
„Prima pagină de geografie a fost harta” – după cum spunea marele geograf român Simion Mehedinți. Atât Subiectul I cât și Subiectul al II-lea au, ca suport cartografic, harta.
Subiectul I începe cu harta Europei pe care sunt marcate cu litere state, iar cu numere- orașe capitală. Pornind de la hartă:
Subpunctele A și B solicită răspunsuri scurte de tipul identificării și precizării anumitor aspecte din Geografia Europei;
Subpunctul C este tip grilă, cu o singură variantă corectă de răspuns; pentru acest subpunct scrieți pe foaia de examen doar litera corespunzătoare răspunsului corect (conform cerinței).
Cei care cunosc bine harta vor răspunde cu ușurință la aceste trei subpuncte.
Subpunctul D solicită comparația între clima a două state europene. Atenție la notele ce însoțesc cerința și mai ales, realizați fiecare aspect al comparației printr-o frază urmărind același element al climei pentru fiecare stat, folosind o expresie care să scoată în evidență deosebirea.
Exemplu: Statul marcat, pe hartă, cu litera X are climă mediteraneeană, spre deosebire de statul marcat, pe hartă, cu litera Y care are climă temperat – continentală.
Pentru Subpunctul E formulați răspunsuri scurte (punctuale) dacă vi se cere să precizați sausă menționați aspecte geografice, iar atunci când vi se cere să prezentați sau să explicați – formulați răspuns dezvoltat (frază) de tip cauză – efect.
Acest subpunct testează capacitatea de a explica realități geografice simple, aspecte din viața de zi cu zi etc.
Subiectul al II-lea pornește de la harta României pe care sunt marcate cu litere, unități de relief, iar cu numere, râuri și orașe cu peste 50.000 locuitori (Atenție la legendă! – râurile sunt indicate prin săgeți cu numere, iar orașele prin puncte cu numere);
are aceeași structură cu cea a Subiectului I, recomandările pentru subpunctele A, B, C, E sunt valabile și aici;
Subpunctul D care solicită comparația între două unități de relief marcate pe hartă, păstrează cele trei note de subsol; redactarea frazelor se va face urmărind același aspect al reliefului la fiecare unitate.
Exemplu: Unitatea marcată, pe hartă, cu litera X s-a format prin sedimentare, spre deosebire de unitatea marcată, pe hartă, cu litera Y care s-a format prin cutarea și înălțarea scoarței terestre. (în exemplul dat deosebirea s-a făcut luând în considerare doar modul de formare).
Subiectul al III-lea prezintă tot un număr de cinci subpuncte A, B, C, D, E dar itemii sunt diferiți.
Subpunctul A – pe baza unei reprezentări grafice ce poate reda aspecte actuale ale unor elemente de Geografie fizică, umană sau economică, se testează citirea și interpretarea corectă a datelor înscrise conform legendei, dar și operații elementare de matematică. Este bine ca pentru interpretarea și citirea cu exactitate a datelor înscrise să vă ajutați de o riglă (aveți voie cu acest instrument în sala de examen).
Subpunctul B – tot pe baza reprezentării grafice vi se poate cere să precizați sau să realizați calcule matematice simple (Sfat: Rezolvați calculele pe ciornă, iar pe foaia de examen scrieți răspunsul corect).
La Subpunctul C – răspundeți punctual, precizând aspectele cerute pentru unul dintre statele vecine României sau pentru unul dintre cele șapte state ale Uniunii Europene propuse ca studiu de caz (vă puteți ajuta de harta de la Subiectul I pentru a nu greși precizarea statelor vecine).
Subpunctele D și E solicită interpretarea unor date înscrise într-un tabel sau explicarea unor procese/fenomene/aspecte din realitatea geografică europeană, românească ori a unor probleme actuale de interes din sfera Uniunii Europene. Citiți datele înscrise în tabel și aveți grijă în continuare la nuanțele: precizați (răspundeți pe scurt) prezentați/ explicați (fraze, răspuns dezvoltat).
Sfaturi la final:
Programa de studiat pentru BAC 2024 – Geografie
1. Spaţiul românesc şi spaţiul european
2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:
• relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)
• clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)
• hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră
• învelişul biopedogeografic
• resursele naturale
3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României
• harta politică a Europei; România ca stat al Europei
• populaţia şi caracteristicile ei geodemografice
• sistemul de oraşe al Europei
• activităţile economice – caracteristici generale
• sisteme de transport
4. Mediu înconjurător şi peisaje
5. Regiuni geografice în Europa şi în România:
• caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România
• studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpaţii
6. Ţările vecine României
ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ
1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene
2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene
3. Statele Uniunii Europene:
• privire generală şi sintetică
• Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria
4. România ca parte a Uniunii Europene:
• oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru Uniunea Europeană
• România şi ţările Uniunii Europene – interdependenţe geografice, economice şi culturale
5. Problema energiei în Uniunea Europeană şi în România
EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ
1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane
2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane
3. Uniunea Europeană şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane
4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană
5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane în următoarele decenii
Calendar Bacalaureat 2024 – Sesiunea iunie-iulie
· 3 – 7 iunie 2024: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
· 7 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
· 17 – 19 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
· 19 – 20 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
· 19 – 21 iunie 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
· 25 – 27 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
· 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
· 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
· 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
· 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
· 8 iulie 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00 – 18.00
· 9 – 11 iulie 2024: Rezolvarea contestațiilor
· 12 iulie 2024: Afișarea rezultatelor finale
Calendar Bacalaureat 2024 – Sesiunea iulie-august
• 15 – 22 iulie 2024: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
• 8 – 9 august 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 9 august 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B 12 august 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
• 13 – 14 august 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
• 19 august 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 20 august 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 21 august 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 22 august 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
• 26 august 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor (orele 12.00 – 18.00)
• 27 – 29 august 2024: Rezolvarea contestațiilor
• 30 august 2024: Afișarea rezultatelor finale
România, opt medalii, între care două de aur, la Olimpiada Europeană de Geografie / Componenţa echipelor
Echipa României a obţinut opt medalii, între care două de aur, la Olimpiada Europeană de Geografie.
”În perioada 28 iunie – 4 iulie 2024 se desfăşoară la Belgrad, Kopaonik, Serbia, Olimpiada Europeană de Geografie (ediţia a X-a). România obţine două medalii de aur, patru de argint şi două de bronz”, a transmis, miercuri, Ministerul Educaţiei.
Instituţia anunţă şi componenţa loturilor:
Echipa seniorilor este formată din:
Daniel Nicolae Hanganu, Colegiul Naţional Iaşi – medalie de aur
Andrei-Ioan Moga, Colegiul Naţional „Garabet Ibrăileanu” Iaşi – medalie de argint
Alex-Darius Topai, Colegiul Naţional „Onisifor Ghibu” Oradea – medalie de bronz
Mihnea-Ioan Şuţoiu, Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu” Pucioasa – medalie de bronz
Echipa juniorilor este formată din:
Cosmin-Ioan Dulgheru, Colegiul Naţional „Gheorghe Roşca Codreanu” Bârlad – medalie de aur şi cel mai mare punctaj obţinut la juniori
Cristina-Daria Toderici, Liceul Teoretic „Adam Müller Guttennbrunn” Arad – medalie de argint
Andrei-Marius Ţiplic, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu – medalie de argint
Paul-Ioan Ţiplic, Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” Sibiu – medalie de argint
Coordonatorii loturilor sunt prof. Mihaela Florina ALEXANDRU, inspector în Ministerul Educaţiei şi prof. Mihaela Cornelia FISCUTEAN de la Colegiul Naţional Iaşi.
”Felicitări, copii! Felicitări şi recunoştinţă tuturor celor care sprijină excelenţa în educaţie şi contribuie la formarea viitorului prin dedicarea şi susţinerea lor! Mulţumiri părinţilor pentru sprijinul necondiţionat al copiilor”, a mai transmis Ministerul Educaţiei.