Subiecte istorie Bac 2022 edu.ro. Cum se poate lua notă mare la proba obligatorie

Subiecte istorie Bac 2022 edu.ro. Şi la ISTORIE elevii au primit de rezolvat varianta de subiecte cu numărul 1, potrivit edupedu.ro.

La subiectul I elevii au avut două texte suport, unul scris de T. Judt, din Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945 și altul de I. Kershaw, din Drumul spre iad. Europa, 1914-1949.

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”
(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

Alte articole

Când vor avea loc examenele de Evaluare Națională 2025 și Bacalaureat 2025. Ministerul Educației a publicat calendarul

Bacalaureat 2024, sesiunea de toamnă: Peste 33.600 de candidaţi s-au înscris la re-examinare. Examenul, supravegheat video şi audio

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […] În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […].Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”
(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.

3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.

7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.

Subiectul al II-lea a fost notat cu 30 de punte ș ia avut ca text suport un fragment din Ioan Aurel Pop și I. Bolovan, din Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova.

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”
(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.

2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.

3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

Subiectul al III-lea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

– precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta;
– menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870;
– prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a douajumătate a secolului al XIX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Sfaturi pentru proba de Istorie de la profesoara Andreea Martinescu: O bună parte din greșelile frecvente făcute de elevi la Subiectul I și II au strict legătură cu textul

Andreea Martinescu predă la Liceul Tehnologic Energetic “Regele Ferdinand I” din Timișoara şi are câteva sfaturi bune, potrivit edupedu.ro. Ea atrage atenția că nu ajunge să rezolvi primele două subiecte pentru a te asigura că vei promova examenul. Cele mai multe greșeli de la Subiectul I și Subiectul II au legătură cu textul. Spre exemplu: „Neînțelegerea unor concepte simple precum: spațiu istoric, stat medieval, formațiune politică, organizație politică, practică politică, proiect politic, acțiune diplomatică, acțiune militară duce la rezolvare greșită a cerințelor.”

“Rezolvarea unor părți din Subiectul I și II din cadrul probei de bacalaureat la disciplina istorie este relativ simplă, căci verifică înțelegerea textului de către elevi și lucrul cu sursele istorice. Elevii ar trebui să fie familiarizați cu acest tip de activitate încă din gimnaziu, ținând cont de faptul că în clasele V-VIII intră prima dată în contact cu ceea ce presupune analiza unei surse istorice.

Textele trebuie citite cu atenție. Având în vedere faptul că o bună parte din răspunsuri se regăsesc punctual în sursele istorice date, se recomandă rezolvarea primilor 5 itemi de la Subiectul I și a primilor 4 itemi de la Subiectul al II-lea direct pe varianta primită, prin sublinierea răspunsurilor, urmată în mod logic de formularea și transcrierea acestora pe foaia de examen. A doua parte a acestor subiecte vizează verificarea conținutului istoric însușit.

Mulți elevi consideră că pot obține o notă de trecere dacă rezolvă doar cerințele referitoare la analiza surselor istorice. În aceste condiții, conform baremului, nota maximă ar fi 5,60. Nu le recomand să se bazeze pe acest lucru, căci, după cum urmează, vom observa faptul că o bună parte din greșelile frecvente făcute de elevi la Subiectul I și II au strict legătură cu textul. Sfatul meu: învățați, învățați, învățați!

Conținuturi pentru examenul de Bacalaureat:

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
Statul medieval (sec. IX-XVIII): autonomii locale, formarea statelor medievale românești, instituții medievale
Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității
Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (sec. XVIII – XX)
România și concertul european: de la Criza Orientală la marile alianțe ale sec. XX (cu excepția faptelor desfășurate după 1920).
Secolul XX: între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și Europa
România postbelică: stalinism, național-comunism, disidență anticomunistă
Construcția democrației postdecembriste
Constituțiile din România (1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991).

Subiectul I cuprinde două surse istorice referitoare la un anumit eveniment și presupune:

Analiza celor două surse:
Numirea, precizarea, menționarea, identificarea unor elemente din sursele date, conform cerințelor.
Selectarea unei informații de tip cauză-efect din sursa dată prin preluarea ei cu ghilimele, specificând care este cauza, respectiv efectul.
Conținutul istoric însușit:
Prezentarea unor elemente date (ex. acțiuni politice, practici politice, proiecte politice).
Identificarea unei asemănări între două elemente/specificarea unei caracteristici specifice unei noțiuni, în funcție de cerință

Dozare timp: 30-40 min

Recomandări:

Formularea în propoziție a răspunsurilor: denotă seriozitate și capacitatea de a stăpâni limba română
Informațiile din text se preiau cu ghilimele
Când trebuie să realizăm o prezentare a unor elemente, prima dată le menționăm și doar apoi le detaliem prin definire, explicare și exemplificare. Întotdeauna când avem de realizat o prezentare trebuie să oferim cel puțin 2 informații istorice despre elementul prezentat pentru a obține punctajul maxim.

Greșeli frecvente:

Identificarea greșită a informațiilor de tip cauză-efect:
- există dăți când în sursă apare prima dată efectul, iar apoi cauza, de aceea le identificăm după conectori:
  - Conectori care exprimă cauzalitatea: pentru că, fiindcă, deoarece, căci, având în vedere, dat fiind faptul că, din cauză că etc.
  - Conectori care exprimă efectul: prin urmare, rezultă, așadar, astfel etc.

atunci când lipsesc conectorii din sursă, în vederea stabilirii relației cauză-efect trebuie să avem ca element de control următorul aspect: evenimentul cauză a avut loc înaintea evenimentului efect, fiind o urmare logică a acestuia
Neînțelegerea unor concepte simple precum: spațiu istoric, stat medieval, formațiune politică, organizație politică, practică politică, proiect politic, acțiune diplomatică, acțiune militară duce la rezolvare greșită a cerințelor.
Nerecunoașterea elementelor comune din cele două surse atunci când apare formularea: menționați … precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Elevii trec direct în prezentarea elementelor fără a le menționa la început.
Nerecunoașterea acțiunilor/practicilor/proiectelor la care fac referire sursele, în vederea identificării altor două acțiuni/practici/proiecte

Subiectul II cuprinde o sursă istorică referitoare la un anumit eveniment și presupune:

Analiza sursei:
Numirea documentului/domnitorului/evenimentului prezentat în sursă.
Identificarea secolului la care face referire sursa
Menționarea unui element din sursă și preluarea din text a unei informații, în funcție de cerință
Preluarea din sursă a două informații, conform cerinței
Formularea unui punct de vedere și susținerea acestuia cu două informații din sursa dată

Conținutul istoric însușit:
Argumentarea unei afirmații și susținerea ei printr-un fapt istoric relevant

Dozare timp: 30-40 min

Recomandări:

Formularea în propoziție a răspunsurilor: denotă seriozitate și capacitatea de a stăpâni limba română
Informațiile din text se preiau cu ghilimele
Formularea unui punct de vedere: menționăm o idee folosind propriile noastre cuvinte, iar apoi transcriem din text, folosind ghilimelele, informațiile pe care le-am folosit pentru a extrage acea idee.
Argumentarea presupune realizarea unui scurt text despre problema dată, ținând cont că faptul istoric relevant este orice informație istorică pe care o putem aduce în sprijinul afirmației făcute. Faptul istoric ales va fi prezentat, iar în încheiere vom folosi o frază argumentativă care dă răspunsul la afirmația de la care am pornit, folosind conectorii:

Din cauză că…, atunci…

De aceea…, așadar…

Pentru că…, prin urmare…

Greșeli frecvente:

Identificarea greșită a secolului la care face referire sursa dată
În vederea formulării punctului de vedere, elevii uită să menționeze și informațiile din text care să-l susțină (Atenție! Dacă formulați punctul de vedere, dar nu specificați informațiile din sursă sau dacă selectați informațiile, dar nu formulați punctul de vedere, nu veți fi punctați, iar în consecință veți avea 0p.).
În vederea realizării argumentării, elevii menționează faptul istoric relevant, dar nu îl prezintă; de multe ori uită formula de încheiere.

Subiectul III evaluează conținutul istoric însușit și modul prin care elevul știe să operaționalizeze informația prin intermediul unui eseu structurat.

Se urmărește:

modul în care acesta face apel la contextul istoric;
prezența elementelor de tip cauză-efect în discursul istoric;
menționarea, precizarea sau specificarea unor caracteristici;
prezentarea unor noțiuni;
formularea unui punct de vedere și susținerea sa printr-un fapt istoric relevant care urmează a fi prezentat;
încadrarea corectă în timp și spațiu;
respectarea cerințelor;
respectarea succesiunii cronologice/logice;
încadrarea eseului în limita de spațiu precizată

Dozare timp: 70-90 min

Recomandări:

destructurarea eseului prin realizarea pe ciornă a unei schițe simple (realizată în 2-3 minute), reprezentând rezolvarea cerințelor pentru fiecare –
întotdeauna eseul trebuie să aibă o introducere, cuprins (rezolvarea cerințelor), încheiere
- Introducere: prezentarea în 2-3 fraze a contextului istoric dat, a ipotezei de la care se pleacă
- Cuprins: rezolvarea propriu-zisă a cerințelor din cadrul eseului structurat, folosindu-se în elaborare de schița făcută în prealabil pe ciornă
- Încheiere: revenirea la ideea din introducere cu o frază concluzivă
Prezența conectorilor care exprimă cauza-efectul în modul de exprimare a ideii
- Conectori care exprimă cauzalitatea: pentru că, fiindcă, deoarece, căci, având în vedere, dat fiind faptul că, din cauză că etc.
- Conectori care exprimă efectul: prin urmare, rezultă, așadar, astfel etc.
Punctul de vedere se formulează la fel ca argumentația de la punctul 6, subiectul II
Formularea unor enunțuri scurte; evitarea frazelor lungi de foarte mare întindere
Existența unor fraze de tranziție când se realizează trecerea de la o cerință la cealaltă

Greșeli frecvente:

Mulți elevi nu redactează eseul de teamă că nu știu să răspundă la toate cerințele. Sfatul meu: rezolvați ce știți! În momentul în care realizați o schiță a ceea ce urmează să redactați, veți observa faptul că ideile vin foarte repede și structural
Lipsa unei introduceri și încheieri
Lipsa corelării cerințelor cu un context istoric aferent
Lipsa frazelor de tranziție necesare pentru a face trecerea de la o cerință la cealaltă
Nu vă panicați pentru limita de spațiu!“, sfătuiește profesoara.

“Ultimele 10 minute din timpul alocat folosiți-le pentru a verifica lucrarea, dacă ați transcris tot ce era necesar de pe ciornă, dacă răspunsurile date sunt corecte.

Mult succes!”, încheie cadrul didactic.

CUM SE DESFĂŞOARĂ EXAMENUL DE BACALAUREAT

Probele încep la ora 9:00, accesul elevilor în săli fiind permis până la ora 8:30.

Pentru redactarea unei lucrări scrise/rezolvarea subiectelor sunt prevăzute trei ore, calculate din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Beneficiază de prelungirea timpului de lucru, cu cel mult două ore, candidaţii pentru care s-a aprobat această solicitare de către comisiile judeţene, în baza prevederilor Procedurii nr. 25.464/11.02.2022 cu privire la asigurarea condiţiilor de egalizare a şanselor pentru elevii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare.

Bareme Limba şi Literatura Română la Bacalaureat 2022 la fiecare profil. Cum se rezolvau subiectele pentru o notă maximă

Pentru rezolvarea subiectelor, candidaţii vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor, vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la Matematică şi Geografie, candidaţii pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise, hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen.

Toate sălile de examen au în dotare camere funcţionale de supraveghere video şi audio.

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete etc.), precum şi a oricărui mijloc electronic de calcul, de stocare de informaţii sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete etc.). De asemenea, elevii vor fi informaţi că nu este permis accesul în săli cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc.

În acelaşi timp, candidaţilor le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Tot mai mulţi elevi români pleacă la studii în străinătate după Bacalaureat. Directoarea Colegiului I.L. Caragiale: „80% vor pleca în străinătate. Foarte puţini se vor mai întoarce în ţară”

Cei surprinşi în aceste situaţii vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni.

Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie publică subiectele şi baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă, zilnic, la ora 15:00, pe site-ul subiecte.edu.ro.

CALENDARUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT

După proba de Limba română, marţi, 21 iunie, este programată proba obligatorie a profilului (discipline, în funcţie de profil: Matematică şi Istorie) iar miercuri, 22 iunie, va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării. Proba la Limba si literatura maternă se va desfăşura joi, 23 iunie.

Afişarea primelor rezultate va avea loc în data de 27 iunie (până la ora 12:00). Contestaţiile pot fi depuse/transmise în aceeaşi zi, în intervalul orar 12:00 – 18:00, inclusiv prin mijloace electronice. În această situaţie, candidaţii completează, semnează şi depun/transmit prin mijloace electronice şi o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere.

Afişarea rezultatelor finale este prevăzută în data de 1 iulie.

CONDIŢII PENTRU PROMOVAREA EXAMENULUI

Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să parcurgă, cumulat, următoarele etape/condiţii:

recunoaşterea/echivalarea/susţinerea tuturor probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
susţinerea tuturor probelor scrise şi obţinerea notei 5 (cel puţin) la fiecare dintre acestea;
media notelor obţinute la probele scrise trebuie să fie 6 (cel puţin).
Ministerul Educaţiei pune la dispoziţia celor interesaţi linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi pe durata probelor scrise. Numărul poate fi apelat gratuit în perioada 20 – 23 iunie, între orele 8:00 – 16:00.

Potrivit unei decizii aprobate prin ordin de ministru, lucrările scrise ale candidaţilor din judeţul Călăraşi vor fi evaluate digitalizat în cadrul unui program-pilot derulat în premieră în acest an.

DATE DESPRE BACALAUREATUL DIN 2021

Rata de promovare a fost 69,8%

– 88.587 de elevi au promovat examenul de maturitate – atât din promoţia curentă, cât şi din promoţii anterioare. Au fost 133.664 de candidaţi înscrişi, 114.136 fiind din promoţia 2021. Au fost prezenţi 126.699 de candidaţi, 110.358 din promoţia 2021.

Urmarește RomaniaTV.net și pe