Succesiune 2025. Care sunt documentele necesare, taxele ce trebuie plătite și persoanele ce au dreptul la succesiune

Succesiune 2025. Succesiunea, reglementată de Codul Civil, este procesul legal prin care moștenitorul/moștenitorii poate/pot intra în posesia bunurilor lăsate de o persoană care a decedat. În cazul în care nu există un testament, moștenirea legală stabilește modul în care bunurile, conturile și lichiditățile sunt împărțite între succesori, în funcție de gradul lor de rudenie.

Succesiune 2025. Documentele necesare

Pentru succesiune, în 2025, aveți nevoie de următoarele acte:

• Cerere-tip pentru deschiderea succesiunii;
• Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
• Acte de identitate pentru moștenitori (dacă ți-a expirat buletinul, consultă lista cu acte necesare pentru buletin în 2025);
• Acte de stare civilă care dovedesc relația de rudenie; Certificat de naștere și de căsătorie al soțului supraviețuitor;
• Certificate de naștere și de căsătorie ale descendenților sau ale altor rude care au vocație succesorală;
• Declarație autentificată a moștenitorilor în care își exprimă opțiunea succesorală, dacă acceptă sau renunță la moștenire;
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire; Certificate acționar, conturi, depozite bancare ale defunctului;
• Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
• Testament, în cazul în care există unul.

Care sunt persoanele care au dreptul la succesiune

Conform prevederilor Codului Civil, moștenitorii legali sunt, în ordine:

Alte articole

Cum vor împărți copiii lui Silviu Prigoană averea colosală și pensia de urmaș. Cine va pune mâna pe cele 21 de case și 22 de terenuri

Adriana Bahmuțeanu a făcut primii pași pentru deschiderea succesiunii. Vedeta vrea să pună mâna pe averea fostului soț

Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limită de grad de rudenie); Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare);

Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului).

Citește și : Codul Urbanismului 2025. Vești bune pentru cei care au în plan să-și construiască o casă. Situația în care autorizația nu va mai fi necesară

În cazul în care există rude din clasa I care nu renunță la moștenire, celelalte clase nu au drept succesoral. Averea persoanei decedate se împarte în mod egal între persoane din aceeași clasă și de același grad de rudenie. Totuși, fiecare clasă de moștenitori trebuie să împartă moștenirea cu soțul supraviețuitor.

Ce taxe trebuiesc plătite

Taxa pentru succesiune în 2025, dacă moștenirea este dezbătută la notar, include onorariul acestuia. Valoarea succesiunii se calculează în funcție de totalul bunurilor succesorale, mobile și/sau imobile, și se împarte între moștenitori. În cazul în care există un singur moștenitor, acesta va achita integral taxa de succesiune.

Taxa de succesiune la notar este stabilită conform Grilei Notarilor. Prin urmare, pentru bunuri moștenite în valoare de 100.000 de euro, taxa este de aproximativ 6.000 de lei, iar în cazul în care moștenitorul dorește înscrierea unui imobil în cartea funciară, costul crește cu încă 700-800 de lei, conform Motivul.

Citește și : Legislație 2025. Ce obligație nouă au firmele cu peste 50 de angajați. Sancțiuni pentru cine nu o respectă

În cazul în care succesiunea se dezbate în instanță, taxele variază în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și procedurile juridice necesare. Pe lângă toate taxele notariale sau judiciare, se poate aplica și un impozit de 1%. Totuși, moștenitorii sunt scutiți de acest impozit dacă succesiunea este finalizată în cel mult doi ani de la deces.