Cele două țări și-au abandonat neutralitatea istorică, în urma invaziei ruse în Ucraina, și au decis să intre sub cupola NATO, cu care deja colaborează. La summitul alianței de săptămâna trecută, toate țările și-au arătat sprijinul pentru a le primi în NATO.
„Ne pregătim să primim doi noi aliaţi dotaţi cu forţe şi capacităţi militare formidabile”, a subliniat secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, într-o ceremonie pentru instalarea în funcţie a noului comandament suprem al forţelor aliate în Europa (SACEUR), generalul american Christopher Cavoli.
Ministrul suedez al Afacerilor Externe, Ann Linde, şi omologul său finlandez, Pekka Haavisto, au participat luni la sediul din Bruxelles al NATO la ultimele discuţii, înainte ca marţi să fie semnate protocoalele de aderare şi să fie lansat procesul de ratificare în fiecare dintre statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Turcia şi-a dat acordul pentru lansarea acestei proceduri la summitul liderilor NATO de la Madrid, însă preşedintele Recep Tayyip Erdogan le-a reamintit celor două ţări nordice condiţiile ce trebuie respectate.
„Dacă îşi vor îndeplini sarcina, vom înainta (memorandumul) în parlamentul” turc în vederea adoptării sale, însă „dacă ele nu o vor face, este în afara oricărei discuţii să îl trimitem în parlament”, a atras el atenţia într-o conferinţă de presă.
Erdogan a evocat o „promisiune făcută de Suedia” privind extrădarea a „73 de terorişti”. Ea figurează într-un memorandum semnat marţi la Madrid între liderii celor trei ţări înainte de deschiderea summitului.
„Îi vor trimite, au promis. Acest lucru figurează în documente scrise. Îşi vor ţine promisiunea”, a dat el asigurări, fără mai multe detalii.
Ankara cere de mai mulţi ani Stockholm-ului extrădarea de militanţi kurzi şi de persoane apropiate de mişcarea fondată de predicatorul Fethullah Gülen, acuzat de autorităţile turce că a alimentat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.
Suedia şi Finlanda sunt membre ale Uniunii Europene, însă acordul semnat la Madrid „nu angajează decât cele trei ţări”, a reamintit luni Nabila Massrali, purtătoare de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit Digi 24.
„Legislaţia antiteroristă este un drept suveran al statelor, însă ea trebuie să respecte regulile şi drepturile fundamentale. Turcia are o interpretare vastă a legislaţiei sale împotriva terorismului şi ea profită pentru a-i aresta pe toţi cei care se exprimă critic, jurnalişti, avocaţi, apărători ai drepturilor omului”, a declarat ea în faţa presei.
Citeşte şi: Imagini VIRALE din Ucraina: Ruşii au fugit şi au lăsat tancurile pe câmp