În timp ce plățile cu cardul sunt tot mai încurajate, mulți români preferă să retragă bani cash din bancomat, fie din obișnuință, fie din reticență față de tranzacțiile electronice. Totuși, o decizie aparent simplă, precum suma retrasă, poate atrage atenția Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Deși nu există o limită exactă fixată de autorități, sumele retrase de la bancomat ce depășesc pragul de 1.000 de euro (aproximativ 5.000 de lei) pot ridica semne de întrebare pentru ANAF.
Băncile sunt obligate să verifice identitatea clienților și să raporteze astfel de tranzacții, ca parte a măsurilor de prevenire a fraudelor fiscale.
Mai mult, dacă suma retrasă depășește 3.000 de euro, riscul de a fi investigat crește considerabil. ANAF poate iniția controale asupra sursei fondurilor, iar dacă nu poți justifica proveniența banilor, Fiscul poate confisca până la 70% din suma respectivă.
Majoritatea băncilor din România stabilesc limite zilnice pentru retragerile de la bancomat. De exemplu:
Recomandările specialiștilor pentru a evita posibile neplăceri:
Limitează retragerile la 3.000 de lei pe tranzacție. Aceasta este o sumă sigură, care este mai puțin probabil să atragă atenția ANAF.
Solicită documente justificative pentru sume mari. Dacă retragi peste 1.000 de euro, este bine să ai acte care să demonstreze proveniența banilor. Acestea pot fi utile în cazul unor controale fiscale.
Planifică retragerile cu atenție. Dacă ai nevoie de o sumă mai mare, ia în considerare să faci mai multe retrageri mai mici în zile diferite.
În cazul în care nu există dovezi clare privind sursa banilor, ANAF poate aplica măsuri severe, inclusiv confiscarea a până la 70% din suma retrasă. Acesta este un motiv serios pentru a respecta recomandările băncilor și autorităților.
Banca Națională a României (BNR) a emis, de curând, un raport care demonstrează că numerarul continuă să joace un rol central în economia țării. Preferința românilor pentru banii gheață se observă atât în obiceiurile de economisire, cât și în cheltuieli.
Conform raportului BNR, 6 din 10 români preferă să-și păstreze economiile în numerar. Această tendință este mai pronunțată în zona Moldovei, unde 70% dintre oameni țin astfel banii. În schimb, în Banat și Ardeal, doar 54% dintre persoane aleg această variantă. Pensionarii cu vârsta cuprinsă între 56 și 65 de ani reprezintă 64% dintre cei care păstrează economiile în numerar, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani reprezintă 56%. Mulți români optează pentru acest tip de economisire deoarece le oferă siguranță în situații de criză, cum ar fi penele tehnologice sau riscurile cibernetice.
În 2023, românii au retras de la bancomate 257 miliarde de lei și 820 de milioane de euro. Cele mai mari sume retrase de la ATM au fost înregistrate în București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași.
În pofida acestor date, rețeaua de bancomate din țara noastră este subdezvoltată, cu o densitate medie de 51,6 ATM-uri la 100.000 de locuitori sau 4 ATM-uri pe 100 de kilometri pătrați. Astfel, din cele peste 3000 de localități din România, doar 1.055 (32%) beneficiază de prezența bancomatelor, acestea deservind 71% din populația cu vârsta de peste 15 ani.
Specialiștii BNR și Mugur Isărescu au efectuat anul trecut o analiză amănunțită a rețelei de bancomate din România. Conform acestei analize, se pare că în 150 de localități, cu populație între 5.000 și 10.000 de locuitori, nu există bancomate. Mai mult, dintre localitățile cu sub 5.000 de locuitori, doar 21% dispun de astfel de facilități.
În mediul rural situația este și mai gravă, doar 21% dintre localitățile mici, care au sub 5.000 locuitori, dispunând de bancomate. În plus, aproximativ 25% din populația acestor localități trăiește la peste cinci kilometri de cel mai apropiat ATM.
Vezi și Alertă de la BNR privind banii cash. Ce trebuie să ştie românii care preferă numerarul