SUMMIT UE. Marea Britanie nu primeşte acces la piaţa unică decât dacă acceptă libera circulaţie a lucrătorilor

„Dorim să avem o relație foarte bună, foarte strânsă cu Marea Britanie. În același timp, nu este posibil ca aceste negocieri să ne afecteze interesele”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

„Referitor la libertatea de mișcare a lucrătorilor și persoanelor… rămânem la aceeaşi poziție și nu este vorba despre un joc între prim-miniștri care pleacă și prim-miniștri care rămân, ci este vorba despre cetățenii Europei. Deci nu văd nicio posibilitate de compromis în această chestiune particulară”, a insistat Juncker.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat la rândul său că negocierile privind ieșirea Marii Britanii din UE ar trebui să aibă loc doar după o notificare din partea Londrei (activarea articolului 50) și ar trebui conduse în interesul celor 27 de state membre rămase în interiorul blocului comunitar, ci nu în interesul Marii Britanii. „Este cât se poate de clar că procedurile noastre, regulile noastre, descrise foarte exact în tratatele noastre, sunt pentru a ne proteja interesele, ale celor 27 de state, nu ale unei țări care pleacă” din UE, a declarat Tusk.

Tusk a reiterat că negocierile cu Marea Britanie nu pot începe fără o notificare oficială din partea guvernului britanic. Înalta oficialitate europeană a adăugat că premierul britanic Theresa May i-a spus că negocierile privind „divorțul” Marii Britanii de UE ar putea începe în mod oficial în ianuarie sau februarie 2017.

Alte articole

Britanicii vor să renunţe la kilograme, una dintre cele mai radicale măsuri post-Brexit. Londra vrea să revină la sistemul imperial

Tatăl lui Boris Johnson, opozant al Brexitului, a obţinut cetăţenia franceză. „Voi fi întotdeauna european”

„Prim-ministrul May a fost foarte deschisă și sinceră cu mine. Ea a declarat că este aproape imposibil să activeze articolul 50 în acest an. Dar că este destul de probabil că (britanicii) vor fi gata poate în ianuarie, poate în februarie anul viitor. Pentru amândoi a fost foarte clar că trebuie să așteptăm pentru această activare oficială a articolului 50”, a conchis Tusk.

Strategie privind refugiaţii care forţează porţile Europei

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că unul dintre obiectivele importante ale Uniunii Europene la summitul desfășurat vineri la Bratislava este „de a nu mai permite niciodată sosirea necontrolată de refugiați”.

Fostul premier polonez a declarat, la finalul summitului, că Europa trebuie să preia din nou controlul asupra frontierelor sale în conformitate cu principiile spațiului de liberă circulație Schengen.

La acest summit, organizat pentru a configura viitorul și prioritățile unei Uniuni Europene cu 27 de membri, fără Marea Britanie, una dintre teme a fost modul în care trebuie abordată criza migrației. „Nu trebuie să mai permitem niciodată sosirea necontrolată de refugiați și (trebuie) să punem controlul frontierelor noastre din nou sub umbrela sistemului Schengen”, a spus Tusk, care a asigurat că frica și nesiguranța resimțite de mulți cetățeni europeni sunt reale și sunt chestiuni care trebuie abordate și soluționate.

„Faptul că milioane de europeni nu se simt în siguranță este real. Sunt preocupați de lipsa de control, există temeri din cauza imigrației, terorismului și viitorului economic și social”, a recunoscut el. Tusk a mai recunoscut și că UE „nu este perfectă”, dar a adăugat că toți liderii UE sunt de acord că Uniunea este cel mai bun edificiu care există în prezent. „Suntem hotărâți să nu mai repetăm greșelile trecutului și să avansăm pe bază de soluții în Europa celor 27. Lucrurile nu vor mai fi ca până acum”, a promis Tusk.

Președintele Consiliului European a declarat că „trista” ieșire a Marii Britanii din UE a deschis o dezbatere sinceră cu privire la rădăcinile actualei situații politice din interiorul blocului comunitar. El s-a referit și la „foaia de drum” aprobată vineri la Bratislava, în care sunt incluse și alte chestiuni, precum acordul cu Turcia pe tema refugiaților, sprijinul țărilor în lupta împotriva terorismului, o mai mare cooperare economică, investiții și mai multe opțiuni pentru tinerii europeni.