Ambasadorii celor 28 de țări ale Alianței Nord-Atlantice și omologul lor rus, Aleksandr Grușko, se vor reuni după-amiază la sediul NATO din Bruxelles pentru o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, o platformă de dialog inactivă de la izbucnirea crizei din Ucraina, în iunie 2014.
„Aliații și Rusia vor discuta trei teme: criza din Ucraina, transparența militară și situația de securitate din Afganistan”, a explicat o purtătoare de cuvânt a NATO, Carmen Romero.
Și „într-un spirit al transparenței, vom informa Rusia cu privire la deciziile importante pe care noi le-am luat săptămâna trecută la Varșovia pentru întărirea securității noastre”, a precizat ea.
La summitul de la sfârșitul săptămânii trecute la Varșovia, liderii Alianței și-au reiterat „unitatea” în fața Rusiei. Aceștia au aprobat o nouă creștere a capacităților militare în Est, dând undă verde desfășurării a patru batalioane multinaționale în cele trei țări baltice și în Polonia începând din 2017, potrivit Agerpres.
Citeşte şi Traian Băsescu: Iohannis a ieşit cu o declaraţie NEGHIOABĂ după summitul NATO. N-a înţeles nimic
Sub comanda SUA, Canadei, Germaniei și Marii Britanii, cele patru batalioane vor număra între 600 și 1.000 de oameni fiecare. Desfășurarea lor în apropiere de frontiera rusă a stârnit furia președintelui Vladimir Putin, care a acuzat NATO la sfârșitul lunii iunie că încearcă să antreneze țara sa într-o cursă a înarmării „frenetică” și că rupe „echilibrul militar” în vigoare în Europa de la căderea URSS.
„NATO nu constituie o amenințare pentru Rusia. Noi nu căutăm confruntarea. Noi continuăm să aspirăm la o relație mai constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac aceasta posibil”, a spus purtătoarea de cuvânt a NATO, informează Agerpres.
Pentru a protesta împotriva anexării Crimeii de către Rusia și ofensiva separatiștilor proruși în estul Ucrainei în primăvara anului 2014, Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat cooperarea practică cu Moscova, pe care o acuză de susținerea militară a rebelilor.
Citeşte şi Consiliul NATO-RUSIA: Consolidarea capacităţilor Alianţei în Est, subiectul principal a reuniunii
Această criză, care a provocat temeri printre fostele țări ale blocului sovietic care au aderat la NATO în privința propriei integrități teritoriale, a determinat cele 28 de țări ale Alianței să decidă o consolidare militară fără precedent de la sfârșitul războiului rece.
Astfel, Forța de reacție rapidă a NATO (NRF) a crescut mai mult decât dublu — până la 40.000 de oameni — cu un „vârf de lance” de 5.000 de soldați, în timp ce unele componente pot fi dislocate în termen de 48 de ore.
Alianța a trimis de asemenea avioane de vânătoare suplimentare pentru a ajuta țările baltice să-și protejeze spațiul aerian și a crescut numărul de exerciții.
În paralel, a crescut numărul incidentelor militare și autoritățile militare ruse și aliate n-au mai avut niciun schimb direct din mai 2014.
În noiembrie 2015, armata turcă a doborât un avion rusesc care, potrivit Ankarei, intrase pe teritoriul Turciei dinspre Siria, ceea ce a declanșat o criză diplomatică gravă între Ankara și Moscova, astăzi în fază de aplanare. În aprilie, aparate rusești au interceptat într-un mod „periculos”, potrivit Washingtonului, o navă și un avion de recunoaștere ale armatei americane în Marea Baltică.
Citeşte şi Rusia dă replica după summit-ul NATO: Ameninţarea rusă nu există
La insistența unor țări precum Germania și Franța, dornice să manifeste o atitudine mai constructivă, Consiliul NATO-Rusia s-a reunit din nou la sfârșitul lunii aprilie. Dar, în finalul acestei prime reuniuni, după o pauză de peste 20 de luni, fiecare parte a rămas pe poziția ei în problema conflictului ucrainean.
Chiar dacă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat o „discuție sinceră”, el a recunoscut că întâlnirea nu a reglementat „dezacordurile profunde” între Alianță și Moscova.
Stoltenberg, iar apoi Grușko vor susține declarații în fața presei miercuri, după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, în jurul orei locale 17:00 (15H00 GMT).