UPDATE: Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi-a exprimat speranţa că Parlamentul European (PE) va vota favorabil nominalizările la conducerea instituţiilor europene propuse marţi de liderii europeni după trei zile de negocieri, dar care nemulţumesc grupurile politice din PE pentru că nu a mai fost aplicat sistemul ”capilor de listă” sau (Spitzenkandidat).
Klaus Iohannis, prima reacţie după negocierile de la Bruxelles
„Sper că liderii politici, nu doar prim-miniştrii, vor face tot ce vor putea pentru a-i convinge pe colegii noştri din Parlament să sprijine acest proiect”, a spus Tusk la conferinţa de presă la terminarea summitului european, potrivit agenţiilor EFE şi Reuters.
Donald Tusk a mai precizat că Ursula von der Leyen îi va alege ca vicepreşedinţi ai Comisiei Europene în principal pe:
Cât despre preşedinţia Parlamentului European, Tusk a spus că liderii europeni doresc ca aceasta să fie împărţită între socialişti şi populari.
O variantă vehiculată este ca germanul Manfred Weber, capul de listă al popularilor europeni propuşi de aceştia pentru preşedinţia Comisiei Europene, şi socialistul bulgar Serghei Stanişev să-şi împartă acest mandat, câte doi ani şi jumătate fiecare.
UPDATE: Socialiştii europeni s-au declarat marţi ”profund dezamăgiţi” de nominalizările pentru conducerea principalelor instituţii ale UE decise de liderii europeni la un summit maraton desfăşurat la Bruxelles timp de trei zile, relatează agenţia Reuters.
”Această propunere este profund dezamăgitoare pentru noi. Grupul nostru a rămas ferm în apărarea democraţiei europene şi nu vrem să moară sistemul capului de listă, sau Spitzenkandidat”, a menţionat într-o declaraţie Iratxe Garcia, lidera Grupului Social-Democrat (S&D) din Parlamentul European.
”Este inacceptabil ca guvernele populiste reprezentate în Consiliu să excludă cei mai buni candidaţi doar pentru că ei au apărat statul de drept şi valorile noastre europene comune”, a adăugat eurodeputata socialistă, făcând referire la Polonia, Ungaria şi Italia, care alături de alte câteva state au blocat obţinerea conducerii Comisiei Europene de către popularul Manfred Weber sau de către socialistul Frans Timmermans, care au fost amândoi ”cap de listă” ai familiilor lor politice din Parlamentul European.
Acordul liderilor europeni pentru aceste nominalizări mai trebuie validat şi de Parlamentul European printr-un vor cu majoritate simplă.
UPDATE: Şefii de stat şi de guverne au ajuns marţi la un acord, la Bruxelles, asupra nominalizării în posturi-cheie la nivel european, Ursula von der Leyen la şefia Comisiei Europene (CE), iar franceza Christine Lagarde la BCE, au anunţat o serie de lideri europeni, relatează AFP. ”Consiliul European s-a înţeles asupra viitoarei conduceri a instituţiilor europene”, a anunţat pe Twitter preşedintele Consiliului European Donald Tusk. Tusk a postat fotografii cu noile feţe – inclusiv cu succesorul său, belgianul Charles Michel, şi cu spaniolul Josep Borrell, noul şef al diplomaţiei europene.
UPDATE: Un acord privind desemnarea noilor şefi ai instituţiilor Uniunii Europene este „tot mai aproape”, a anunţat marţi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, după trei zile de discuţii intense, relatează Reuters şi AFP.
„Teoretic, avem un acord”, a afirmat la rândul său o sursă europeană bine plasată la Bruxelles.
A treia zi a summitului în care liderii europeni încearcă să ajungă la un acord pentru desemnarea celor care vor conduce în următorii cinci ani principalele instituţii europene a început marţi la Bruxelles la ora 14:00 GMT (17:00 ora României), după trei amânări succesive decise în cursul zilei pentru ca participanţii să poarte discuţii bilaterale în vederea găsirii unei soluţii pentru ieşirea din impas.
Conform uneia dintre ultimele variante de compromis prezentate de surse prezente la summit, preşedinţia Comisiei Europene ar urma să revină actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, franţuzoaica Christine Lagarde ar prelua conducerea Băncii Centrale Europene, ministrul spaniol de externe Josep Borrell ar putea conduce diplomaţia europeană, omologul său belgian Charles Michel ar prelua preşedinţia Consiliului European, în timp ce germanul Manfred Weber, propus iniţial de popularii europeni pentru preşedinţia Comisiei Europene, ar putea deveni preşedinte al Parlamentului European, posibil pentru numai jumătate de mandat.
Într-un bloc european din ce în ce mai fragmentat, liderii încearcă să găsească un echilibru între afilierile politice, diferitele interese ale diferitelor regiuni şi o lipsă a femeilor în poziţiile importante.
Unii lideri au adormit din cauza oboselii luni dimineaţă, în timpul dezbaterilor care s-au încheiat după ce Italia şi statele est-europene l-au respins ferm pe socialistul Frans Timmermans pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.
Deşi Timmermans ar avea destulă susţinere pentru a fi nominalizat conform regulilor UE, opoziţia din partea Italiei, Ungariei, Poloniei, Cehiei şi Slovaciei trebuie luată în calcul pentru a evita tensiuni în viitoarele voturi.
Preşedintele Klaus Iohannis a plecat marţi la Bruxelles, după ce dimineaţă a primit-o pe Maia Sandu, premierul Republicii Moldova, la Cotroceni.
Guvernele din estul Europei nu îl apreciază pe Timmermans după ce acesta le-a criticat în numeroase rânduri, în poziţia sa de vicepreşedinte al Comisiei Europene, pentru încălcarea statului de drept.
„Totul este în aer. Orice e posibil. Acum o luăm de la zero”, a afirmat un diplomat UE.
Preşedinţia Comisiei Europene, deţinută acum de Jean-Claude Juncker, reprezintă cel mai important post dintre cele cinci care sunt în joc.
Ajungând la Bruxelles marţi, premierul ceh Andrej Babis a declarat: „Pentru noi, Timmermans este inacceptabil”.
Mateusz Morawiecki, omologul său polonez, se aştepta ca discuţiile să fie „foarte dificile”.
Însă premierul finlandez Antti Rinne a declarat că întâlnirile de luni după-amiaza dintre mai mulţi lideri vor fi suficiente pentru a se ajunge la un acord.
Este foarte neobişnuit ca un astfel de summit să dureze trei zile iar aceasta este deja a treia încercare de a găsi candidaţi pentru funcţiile cheie.
Inabilitatea de a găsi un compromis atrage criticile naţionaliştilor anti-sistem şi subminează imaginea UE, în contextul unor provocări externe multiple precum cele din partea SUA, Rusia, China sau Iran.
În afară de funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, care monitorizează bugetele statelor şi propune noi legi, alte funcţii importante care trebuie ocupate sunt cele ale preşedintelui Parlamentului European, reprezentant pentru afacerile externe, preşedintele Băncii Central Europene şi preşedintele Consiliului European.