Potrivit unui diplomat european, acesta va fi primul „summit normal, liniştit” de la izbucnirea crizei economice în 2008. El a adăugat însă că este dificil de apreciat dacă aceasta este o „revenire la normalitate” sau dacă liderii au decis pur şi simplu să „ascundă sub preş” subiectele conflictuale.
Liderii urmează să vorbească despre creşterea economică, să semneze noul tratat fiscal european şi să-l felicite pe Herman Van Rompuy pentru că a fost reales în funcţia de preşedinte al Consiliului European pentru un nou mandat de doi ani şi jumătate, dar şi pentru numirea sa şi în funcţia de preşedinte al Zonei Euro.
Şefii de state şi Guverne vor discuta şi despre aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, demers căruia Olanda i se opune, din cauza corupţiei şi criminalităţii din cele două ţări. Este puţin probabil însă ca Olanda să-şi atenueze poziţia, iar un diplomat a declarat că nu se aşteaptă la schimbări înaintea „alegerilor franceze”, sugerând că Parisul sprijină implicit Haga.
De asemenea, liderii UE ar urma să acorde Serbiei statut de ţară candidată la aderare, chiar dacă România s-a opus unei decizii în acest sens marţi, cerând întâi garanţii privind drepturile etnicilor români din această ţară. Această măsură a fost văzută de unii ca o încercare de a determina Olanda să-şi schimbe poziţia privind Schengen. Teoretic, preşedintele român Traian Băsescu ar putea bloca acordarea statutului de candidat Serbiei, dar diplomaţii apreciază că este improbabil să se întâmple acest lucru.