„Superbacteriile”, tot mai rezistente la dezinfectanţii pe bază de alcool

În cadrul studiului, în care cercetătorii au descris apariţia „unui nou val de superbacterii”, aceştia au observat modificări genetice specifice, care au avut loc pe parcursul a 20 de ani, ale bacteriei Enterococcus, rezistentă la vancomicină (VRE). Cercetătorii au putut urmări şi arăta rezistenţa tot mai mare a acestei bacterii.

Concluziile cercetătorilor au fost publicate miercuri în jurnalul Science Translational Medicine.

Bacteriile VRE pot provoca infecţii ale tractului urinar, ale rănilor şi ale sângelui, care sunt foarte dificil de tratat, în principal pentru că sunt rezistente la mai multe clase de antibiotice.

Pentru a combate dezvoltarea unor superbacterii în spitale, cum sunt VRE şi stafilococul auriu, rezistent la meticilină, instituţii la nivel mondial au adoptat măsuri stricte de igienă, care implică deseori soluţii dezinfectante pentru mâini care conţin alcool.

Alte articole

Lidia Fecioru, despre alimentul minune care distruge infecțiile: „Această legumă face minuni, e verificat de mine, e miraculoasă”

Incidenţa COVID-19 în Bucureşti se apropie de 14 la mie! Autorităţile, în alertă

Tim Stinear, microbiolog la Institutul Doherty din Australia, unul dintre coordonatorii studiului, a spus că doar în Australia utilizarea produselor de igienă pentru mâni pe bază de alcool a crescut de 10 ori în ultimii 20 de ani.

„Le folosim foarte mult, iar mediul se schimbă”, a spus el.

Totuşi, în timp ce ratele de apariţie a infecţiilor cu stafilococul auriu şi alte infecţii s-au stabilizat datorită igienei crescute, nu s-a întâmplat la fel în cazul infecţiilor cu VRE. Acest fapt i-a determinat pe cercetători să investigheze bacteria VRE pentru posibila rezistenţă la dezinfectanţii pe bază de alcool.

Cercetătorii au analizat 139 de mostre bacteriale izolate, colectate în perioada 1997-2015 de la două spitale din Melbourne, şi au studiat cât de bine au supravieţuit atunci când au fost expuse la alcool izopropilic diluat. În urma studiului, aceştia au constat că mostrele colectate după 2009 au fost, în medie, mai rezistente la alcool comparativ cu bacteriile analizate înainte de 2004.

Cercetătorii au răspândit apoi bacteria pe podelele unor cuşti de şoareci şi au constat o probabilitate mai mare ca mostrele rezistente la alcool să fie contractate şi să se dezvolte în intestinele şoarecilor, după curăţarea cuştilor cu alcool izopropilic.

Paul Johnson, profesor specializat în boli infecţioase la Austin Health din Australia, unul dintre coordonatorii studiului, a spus că aceste concluzii nu trebuie să ducă la modificarea semnificativă a utilizării dezinfectanţilor pe bază de alcool.

„Soluţiile pe bază de alcool pentru curăţarea mâinilor sunt pilonii internaţionali ai controlului infecţiilor în spitale şi rămân extrem de eficace în reducerea transmiterii altor bacterii spitaliceşti, în special a stafilococului auriu”, a afirmat el.

Stinear a spus că autorităţile ar trebui să încerce produse cu o concentraţie mai mare de alcool şi să reînnoiască eforturile pentru a se asigura că spitalele sunt bine dezinfectate, iar pacienţii identificaţi ca purtători ai VRE sunt izolaţi.