Superbonusul 110% din Italia, destinat sectorului construcțiilor, s-a transformat într-un mega-eșec. S-ar fi sifonat miliarde de euro

Superbonusul 110% din Italia este considerat un experiment financiar dezastruos, cu efecte în întreaga Europă. Conform unei analize publicate în presa germană, programul de stimulare economică a fost un eșec total, iar o bună parte din cheltuielile care s-au ridicat la 119 miliarde de euro au fost suportate din fonduri europene.

Programul a fost lansat în Italia cu mari așteptări, însă rezultatele nu au fost nici pe departe cele dorite. Practic, după cum remarcă jurnaliștii germani, Superbonus 110% a devenit un caz de manual despre cum intențiile bune pot deraia din cauza planificării deficitare și a lipsei de control.

Superbonus 110% a înregistrat pierderi de miliarde și a creat o gaură imensă nu doar în bugetul Italiei, ci și în cel al Uniunii Europene. Fără ca majoritatea contribuabililor europeni să știe, inclusiv Germania a ajuns, astfel, să suporte indirect costurile acestui fiasco financiar.

Cum a fost gândit programul Superbonus 110% din Italia

La începutul pandemiei, în primăvara lui 2020, guvernul din Italia, condus de Giuseppe Conte, anunța un plan amplu de sprijinire a sectorului construcțiilor, care suferea din cauza blocajelor economice. Statul italian oferea finanțare integrală pentru lucrări de renovare energetică, de la izolarea pereților la instalarea de panouri solare sau înlocuirea centralelor termice. Mai mult, contribuabilii puteau recupera 110% din valoarea investițiilor, ceea ce însemna nu doar renovări gratuite, ci și un mic câștig pentru proprietari.

Alte articole

Ce ”minuni” mai fac fondurile europene. Sute de bătrâni fără ajutor din Arad vor beneficia, la domiciliu, de mese calde, consultații medicale și alte servicii

Bonus de 500 de euro! Românii, printre beneficiari. Când s-ar putea da banii și în ce condiții

Programul era aliniat cu direcțiile generale ale Uniunii Europene privind combaterea schimbărilor climatice și reducerea consumului energetic în clădiri. Bruxelles-ul a acceptat propunerea italiană fără rețineri, în parte pentru că Italia urma să fie principalul beneficiar al fondurilor din pachetul european de relansare economică post-pandemie.

Plecând de la o idee aparent logică, respectiv stimularea economiei și protejarea mediului, autoritățile italiene au creat, fără să-și dea seama, o oportunitate uriașă pentru escrocherii sistemice. Fără mecanisme clare de verificare și control, programul a fost imediat deturnat de companii și rețele infracționale care au simțit șansa de a face bani rapid. Au apărut firme de construcții peste noapte, multe dintre ele înființate strict pentru a simula lucrări fictive sau pentru a umfla facturi.

Citește și Cât costă bluza purtată de Volodimir Zelenski la Casa Albă. Comenzile din SUA au explodat, stocul este SOLD OUT!

Mafia firmelor de construcții apărute peste noapte în Italia

Nu doar antreprenorii s-au implicat în această schemă, ci și proprietarii de imobile, care au fost convinși să accepte renovări pe hârtie în schimbul unor sume de bani. În unele cazuri, clădirile pentru care se solicitau rambursările nici măcar nu existau. Sistemul devenise atât de permisiv încât, în loc să sprijine tranziția verde, a alimentat un ecosistem paralel al corupției și spălării de bani.

Autoritățile italiene au fost obligate să intervină abia când amploarea fraudei a devenit imposibil de ignorat. Investigațiile fiscale au scos la iveală implicarea directă a mafiei, care a sifonat aproximativ două miliarde de euro doar prin schemele asociate Superbonusului. În total, peste 11.000 de firme au fost înregistrate și utilizate ca vehicule pentru fraudă, majoritatea fiind dizolvate la scurt timp după încasarea fondurilor. Până la finalul lui 2023, active în valoare de 2,5 miliarde de euro fuseseră puse deja sub sechestru.

Prejudiciul total calculat de Ministerul Economiei din Italia ajunge la cel puțin 16 miliarde de euro. O bună parte din această sumă a fost transferată în criptomonede sau investită în jurisdicții off-shore, ceea ce face recuperarea banilor extrem de dificilă, scrie publicația Merkur.de, citată de stiridiaspora.

Costul inițial estimat pentru program era de aproximativ 35 de miliarde de euro. Realitatea? Până la sfârșitul lui 2023, cheltuielile explodaseră la peste 119 miliarde de euro, echivalentul a peste 5% din PIB-ul pe care îl are Italia. Ceea ce face situația și mai gravă este că o parte semnificativă a acestor bani provenea din fonduri europene. Germania, în calitate de cel mai mare contributor net la bugetul UE, se numără printre statele care au finanțat indirect acest program eșuat.

Economiștii, inclusiv Nicola Nobile de la Oxford Economics, consideră că superbonusul italian este ”unul dintre cele mai proaste instrumente fiscale din ultimele decenii”. Ce trebuia să fie o măsură de stimulare economică și sprijin pentru combaterea crizei climatice s-a transformat, iată, într-un model de ineficiență birocratică și eșec instituțional.

Citește și Ce prețuri sunt la supermarket în Spania? Experimentul făcut de o româncă i-a mâniat pe internauți