Supravieţuitorii şi aparţinătorii victimelor de la Colectiv trag un semnal de alarmă asupra schimbării încadrării juridice a inculpaţilor din dosar

Supravieţuitorii incendiului din Colectiv şi familiile victimelor au transmis, luni, o scrisoare deschisă adresată românilor, sistemului judiciar şi presei,

”În câteva zile, se împlinesc 5 ani şi jumătate de la producerea incendiului din clubul Colectiv, cauzat de corupţie, nerespectarea legii, incompetenţă şi nepăsare. De 5 ani şi aproape 6 luni, noi, supravieţuitorii, familiile noastre şi familiile celor care au pierit în urma incendiului – prietenii noştri dragi – aşteptăm ca Justiţia din România să facă dreptate. Pentru reprezentanţii sistemului judiciar, dosarul Colectiv este nimic mai mult decât un caz complicat, cu înrâuriri incomode, a cărui componentă politică jenează şi influenţează deopotrivă. Pentru noi, însă, este tragedia care ne-a distrus vieţile, oroarea care ne-a răpit persoanele iubite de lângă noi şi supliciul care ne-a mutilat trupurile şi sufletele dincolo de recunoaştere, transformându-ne în veşnici pacienţi. Pentru părinţi, este groaza indescriptibilă care i-a făcut orfani de copii şi i-a aruncat într-un doliu perpetuu, imposibil de depăşit”, se arată în scrisoarea deschisă.

Semnatarii afirmă că an de an şi-au pus nădejdea în Justiţie, ”sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia, să izbutim să obţinem măcar un crâmpei de alinare”.

”O rezolvare cinstită a cazului, ne-am spus în toată această vreme, ne-ar reda încrederea în România şi ar face ca moartea celor dragi să reprezinte mai mult decât 65 de răni nevindecate, arse pe trupul înţesat de tragedii al acestei ţări. Ne-am agăţat, unii cu disperare, de speranţa că dreptatea va triumfa şi astfel ne va elibera de o parte din suferinţa, disperarea şi ura pe care le simţim, ajutându-ne să aruncăm, în sfârşit, un pic de ţărână peste mormintele celor pierduţi şi să ne continuăm, atât cât este omeneşte posibil, vieţile”, se mai arată în document.

Alte articole

Pâine cu rugină, carne fără acte de provenienţă şi unităţi fără autorizaţie de funcţionare găsite de Piedone la încă un control al ANPC

Câte clase are Cristian Popescu Piedone şi de ce a renunţat la şcoală. Şeful ANPC şi-a început cariera ca spălător de vase la vârsta de 16 ani

Potrivit scrisorii, ”în schimb, după 5 ani şi jumătate de chinuri felurite, atât fizice, cât şi sufleteşti, aflăm din documentele emise după termenele apelului, că se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor inculpaţilor, lucru care, dacă s-ar înfăptui, ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină şi la „îndulcirea” până la derizoriu a pedepselor acordate”.

Semnatarii scrisorii citează un fragment din actul de încheiere a termenului din data de 14 aprilie 2021: ”În continuare, Curtea învederează reprezentanţilor Ministerului Public şi tuturor părţilor faptul că la termenul următor vor fi puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice:

pentru inculpaţii Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa, Radu Antonina şi Matei George Petrică, va fi pusă în discuţie înlăturarea art. 309 C.pen., respectiv consecinţele deosebit de grave.

de asemenea, pentru inculpaţii Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa şi Moţoc Sandra Ramona, va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Popescu Cristian Victor Piedone şi Iofciu Aurelia să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni.

În ceea ce priveşte înlăturarea art. 309 C.pen., Curtea pune în vedere că dezbaterile de la termenul următor să vizeze şi împrejurarea, dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane, sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată.

Supravieţuitorii Colectiv susţin că schimbarea încadrării „ar putea avea ecouri nefavorabile în absolut toate procesele de corupţie”

Pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin.1 C.pen., pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului.”

Semnatarii scrisorii deschise afirmă că au luat la cunoştinţă ”cu deznădejde şi tristeţe aceste evoluţii noi în cazul „Colectiv” şi am decis să vi le împărtăşim pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la repercusiunile deosebit de grave pe care le-ar putea avea adoptarea schimbărilor de încadrare juridică, propuse spre discuţie de către Curte”.

”În această situaţie, inculpaţii s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România, arătând că nici în cazuri tragice în care vinovăţia este evidentă, precum Colectiv, judecata nu pare să se facă pe măsura severităţii infracţiunii, ci pe baza împingerii la extrem a legislaţiei, cu scopul de a menaja, probabil, inculpaţii şi nicidecum de a face dreptate. O asemenea decizie de schimbare a încadrării juridice a faptelor inculpaţilor întru reducerea pedepselor acestora, nu ne-ar afecta doar pe noi, în calitate de părţi în acest proces, ci s-ar răsfrânge asupra tuturor actelor de justiţie din România. Ar semnala că, indiferent cât de grave sunt faptele şi urmările acestora, pedeapsa, în loc să fie exemplară şi să descurajeze încălcarea legii, este doar o formalitate”, se mai arată în document.

Supravieţuitorii din Colectiv cer opiniei publice vigilenţă cu privire la desfăşurarea cazului.

”Dacă schimbările de încadrare juridică se produc şi rezultă în pedepse minime pentru inculpaţi, precedentul stabilit de o asemenea rezoluţie ar putea avea ecouri nefavorabile în absolut toate procesele în care se dezbat probleme de corupţie. Din spitalele în care continuăm să ne tratăm, din casele noastre în care un scaun rămâne veşnic gol la masă, din cimitirele în care ne vizităm morţii, din bisericile în care ne rugăm pentru sufletele lor, plecate atât de cumplit şi atât de devreme dintre noi, vom urmări deciziile Curţii, sperând într-o sentinţă dreaptă”, se arată în încheierea documentului citat.

Scrisoarea este semnată de Adrian Albu, Adina Apostol, Mihai Anghel, Laura Belu, Ioan Brînduşan, Raluca Alexandra Chiţigă, Silviu Ciocanelli, Cristina Cotuţiu, Matei Cristian, Marius Fratoaica, Alexandra Furnea, Miluţă Flueraş, Andrei Găluţ, Ruxandra Geambaşu, Cătălin Grădinariu, Mihai Grecea, Ioana Ruxandra Grigore, Hani Haifawi, Narcis Hogea, Mihaela Iancu, Eugen Iancu, Cătălin Ilniţch, Laurenţiu Istrate, Sorin Lazăr, Flavia Lupu, Viorica Maftei, Cornel Maftei, Viorel Maftei, Cezar Marin, Andrada Mihăilescu, Maria Mitroi, Bogdan Moleşag, Ancuţa Morăraşu, Georgiana Niţu, Ioana Olteţeanu, Mariana Oprea, Alin Pandaru, Alexandru Penescu, Christian Alban Popescu, Gabriel Popescu, Liviu Popescu, Adrian Popovici, Pavlos Popovici, Cristian Răducanu, Valentina Nicoleta Şerban, Alexandru Şerban, Gabriel Ştefan, Liliana Ştefan, Cristina Tarţău, Alice Tiaru, Doina Toader, Vasile Toader, George Toader, Monica Ţelea, Ionuţ Tudor, Gabriela Ursu, Elena Vieru, Mariana Voiculescu şi Marian Voiculescu.

Citeşte şi: Liviu Dragnea ar putea fi eliberat marţi din închisoare. Cererea sa va fi judecată mâine de instanţă