După ce părţile au studiat documentaţia depusă de Faur Isaia, instanţa a decis că cererea lui de intervenţie este neadmisibilă, transmite România TV.
Faur Isaia a ridiculizat SPP-ul în anul 2000, când agenţii Serviciului nu au reuşit să-l oprească la timp atunci când l-a stropit pe faţă pe Emil Constantinescu pe atunci preşedinte al României. După ce s-au fript o dată, autorităţile au preferat să-l îndepărteze din Timişoara vreo câteva zile în 2001, atunci când Ion Iliescu, reîntors la preşedinţie, a vizitat oraşul. În semn de protest, Faur Isaia s-a cocoţat pe clădirea unui fast-food şi a spus că nu va coborî până când Parchetul General nu îl demite pe Iliescu.
Ulterior, s-a aruncat în faţa coloanei prezidenţiale aflate la Arad, s-a mai cocoţat pe o clădire din Bucureşti, în zona Universităţii, a scuipat un judecător şi a bătut şefa de sală a Operei din Timişoara. Extravaganţele i-au fost întrerupte de o scurtă şedere în închisoare. Ion Iliescu s-a milostivit de persecutorul său şi l-a graţiat. Deşi un şef al IPJ Timiş spunea prin 2004 că încearcă să obţină internarea într-un ospiciu a lui Faur Isaia, acesta nu a ajuns până acum acolo şi se pregăteşte să treacă pe răboj un al treilea preşedinte cu care are de-a face.
Miercuri a început efectiv, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecarea recursului declarat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) în procesul cu preşedintele României, Klaus Iohannis. Reprezentanţii A.N.I. susţin că, pe vremea când era primar al municipiului Sibiu, Iohannis s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate.
ÎCCJ a admis în principiu, pe 25 noiembrie 2014, recursul declarat de ANI la decizia Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal privind dosarul în care Klaus Iohannis a fost reclamat pentru incompatibilitate, în calitate de primar al Sibiului.
Miercuri are loc dezbaterea de fond în procesul în care preşedintele Klaus Iohannis este acuzat că s-a aflat într-o situaţie de incompatibilitate. La termenul de astăzi de la Instanţa Supremă a fost citat şi Klaus Iohannis.
Totuşi, chiar dacă Iohannis pierde procesul, acesta nu va pierde funcţia de preşedinte al României, deoarece are imunitate faţă de astfel de decizii.
În aprilie 2013, Klaus Iohannis a fost declarat în stare de incompatibilitate de ANI, deoarece deținea simultan funcția de primar al Sibiului și reprezentant al municipalității în Adunarea Generală a Acționarilor de la SC Apă Canal SA și SC Piețe SA.
ANI menționa ca jurisprudență relevantă în materie rapoarte care au avut același obiect de evaluare, sentințele civile din 21.11.2012 — nr. 528/CA, nr. 529/CA, 532/CA și sentința civilă nr. 557/CA din 03.12.2012, privind mai mulți aleși locali (în categoria cărora intră și primarii) emise de Curtea de Apel Constanța, prin care s-a reținut existența stării de incompatibilitate în sensul art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.
Dosarul lui Klaus Iohannis a ajuns la Instanța supremă după ce pe 25 septembrie 2013 Curtea de Apel Alba Iulia a anulat raportul ANI prin care s-a constatat că acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate.