Sute de rezervişti din zona Moldovei au fost chemaţi la centre pentru actualizarea datelor. Totodată, în această perioadă, Ministerul Apărării Naționale organizează o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în calitate de rezervist voluntar în Armata României.
Sunt disponibile 4936 de locuri de rezervişti voluntari (ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați) în unităţi militare de pe întregul teritoriu național.
Ministerul Apărării Naționale organizează, în perioada 20 mai – 27 iunie, o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în calitate de rezervist voluntar în Armata României. MApN a anunțat că sunt disponibile 4.936 de locuri de rezervişti voluntari (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi) în unități militare de pe întreg teritoriul țării.
De curând, au intrat în vigoare o serie de măsuri care au ca scop creşterea atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, dintre care cea mai importantă este creșterea cuantumului plății acordate în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30 % din solda de bază.
„Cetăţenii interesaţi se pot informa la centrele militare despre etapele procesului de recrutare şi selecţie, structurile desemnate să execute selecţia, unitatea sanitară militară unde urmează să susţină examinarea medicală, precum şi unitatea militară sau centrul de instruire în care urmează să execute programul de instruire iniţială, în situaţia în care fac obiectul acestei instruiri, potrivit legii, precum şi despre avantajele îndeplinirii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.
Candidaţii fără pregătire militară vor fi consiliaţi în ceea ce priveşte exprimarea opţiunilor, în sensul orientării către funcţiile pentru care aceştia îndeplinesc criteriile specifice referitoare la nivelul studiilor şi corespondenţa specializărilor dobândite în viaţa civilă cu armele/serviciile şi specialităţile militare”, se precizează în comunicatul MApN.
Centrul militar judeţean Caraș-Severin derulează activităţi specifice de recrutare şi selecţie pentru încadrarea de militari rezervişti voluntari (ofițeri, maiştri militari, subofiţeri şi gradați-soldați), după următorul calendar:
Perioadă de înscriere: 20.05-28.06.2024;
Selecția (probe psihologice + probe fizice) 03.06-.01.07.2024;
Examinare medicală: 10.06 –16.07.2024;
Instruirea: 09.09-27.09.2024.
Vârsta maximă pentru înscriere:
– 55 de ani -cadrele militare înainte de data depunerii cererii de înscriere;
– 51 de ani -soldați/gradați înainte de data semnării primului contract;
Cele mai semnificative avantaje ale atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar sunt:
– creșterea cuantumului remuneraţiei acordate în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30 % din solda de funcţie, la care se adăugă solda gradului deţinut;
– creșterea cuantumului indemnizației de instalare, prin adăugarea la solda de funcţie, a gradațiilor și a soldei de comandă, pe lângă solda de grad;
– eliminarea obligației privind restituirea cheltuielilor de recrutare şi selecţie, în situația nesemnării/ nefinalizării contractului;
– eliminarea limitărilor privind plecarea rezerviștilor voluntari în străinătate;
– crearea posibilității repartizării în funcție, fără a mai susține probele de selecție, a rezerviștilor proveniți din cadre militare în activitate și soldați/gradați profesioniști, în primul an de la trecerea în rezervă.
Conform site-ului Ministerului Apărării, rezerviștii voluntari reprezintă personalul selecționat pe bază de voluntariat. Primul contract se încheie pe o perioadă de 4 ani, iar următoarele pe o perioadă de maximum 3 ani.
Rezerviștii voluntari pot fi cadre militare rezerviști voluntari (ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri) sau soldați și gradați rezerviști voluntari. Rezervistul voluntar este încadrat pe funcția prevăzută în contract la semnarea acestuia.
Atunci când sunt chemați la unitate, rezerviștii voluntari primesc salariul aferent funcției militare pe care o ocupă, la fel ca militarii în activitate care ocupă funcții similare.
În restul timpului, când își continuă activitățile obișnuite, ca civili, li se acordă 30% din salariul funcției militare pe care o au ca rezervisti.
La instituirea stării de urgență sau a stării de asediu, precum și la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, contractele rezerviștilor voluntari se suspendă, iar aceștia sunt concentrați/mobilizați, în condițiile legii, și sunt încadrați în aceleași funcții, mai precizeaza MApN.
Armata obligatorie în România? Traian Băsescu spune că, pentru a crea un număr suficient de militari, este necesară reintroducerea stagiului militar obligatoriu pentru securitatea noastră. „Nu vreau să creez panică, Armata României va face fata. Dotarea Armatei este o prioritate zero şi în România este necesara introducerea armatei obligatorii. Nu se ia aceasta decizie din laşitate„, a spus Traian Băsescu în exclusivitate la România TV.
În cazul unei invazii ce înseamnă 2.000 de pușcași marini la Kogălniceanu și 1.000 de militari străini la Cincu, sub comandă franceză? Înseamnă nimica toată. Trebuie să ai o armată care să îți permită să reziști 45, 60 de zile, până când NATO își mobilizează resursele de război să te poată ajuta, NATO nu vine de a doua zi, mai spune Traian Băsescu.
De altfel, tot mai multe ţări din Europa au decis sau sunt în diverse stadii legislative în ceea ce priveşte armata obligatorie.
Armata obligatorie în România? Generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN, a spus în ce caz armata poate deveni obligatorie în România.
„Am văzut că s-a discutat recent despre părerea tinerilor cu privire la obligativitatea stagiului militar, lucru pe care noi nu l-am luat niciodată în calcul, nu l-am luat în considerare, aceste resurse au fost asigurate întotdeauna pe bază de voluntariat. Știți că în anul 2007 în România s-a suspendat obligativitatea executării serviciului militar, care este prevăzut în Constituție, prin lege, din 2017, tinerii nu mai sunt obligați să facă armata.
Această obligativitate ar putea fi reluată, spune aceeași lege, doar dacă în România s-ar declara starea de mobilizarea sau stare de luare sub asediu sau de război, lucruri care presupun mobilizarea armatei. Ea s-ar activa automat, așa spune legea care a intrat în vigoare în anul 2005, cu suspendarea începând cu anul 2007″, a declarat Constantin Spînu
Cât despre serviciul militar voluntar, generalul Constantin Spînu a spus: „La acest moment este un proiect care este pus în dezbatere și urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, după ce va fi finalizat circuitul cerut de tehnica legislativă. Pot să explic foarte ușor, principala sursă umană pentru rezerva operațională a Armatei României a fost asigurată și este asigurată și în acest moment de către cetățenii români care au pregătire militară, iar cei mai mulți dintre aceștia sunt cei care au satisfăcut până în 2007 stagiul militar obligatoriu. În mod evident, această resursă va ieși treptat din evidențele militare pentru că cetățenii cu obligații militare pot fi menținuți în evidență până la 55 de ani majoritatea, cei care au făcut armata ca soldat sau gradat, respectiv până la 62 de ani maeștrii militari, ofițerii și subofițeri.
De aceea avem nevoie de programe alternative pe bază de voluntariat. Un astfel de program există, este în funcțiune și va continua și în perioada următoare, este vorba despre rezervistul voluntar, cel care face o pregătire militară de bază și încheie un contract cu Armata ca rezervist voluntar. Ceea ce propunem prin acest proiect este un alt program care se adresează unui număr mai mare de cetățeni români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, bărbați sau femei. După ce acest proiect va deveni lege, vom organiza în bazele militare pentru cetățenii care vor dori să se înscrie în acest program, timp de 4 luni propunem noi prin acest proiect, pregătire militară de bază. Asta înseamnă să învețe să mânuiască armamentul militar de infanterie, să învețe să se orienteze în teren, să învețe să se protejeze de diferiții factori de risc în mediul acțiunilor militare, să se protejeze și să se decontamineze în timpul atacurilor chimice, spre exemplu. Un program care le va oferi un set minimum de cunoștințe ca în cazul în care va fi nevoie de mobilizarea rezervei militare naționale să avem o resursă umană pregătită”.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a afirmat, recent, că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă şi nu există niciun fel de discuţie în acest sens. Tîlvăr afirmă că Armata română a scăzut de la 320.000 de oameni la aproximativ 80.000 şi este nevoie de pregătirea unor rezerve, însă acest lucru se va face cu militari voluntari, un proiect în acest sens având în vedere persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani.
Serviciu militar voluntar, pregătit în România, se caută rezervişti
Proiectul de lege privind militarii voluntari în termen include pregătire de până la patru luni, costurile fiind acoperite de către Ministerul Apărării Naţionale (MApN), au declarat, miercuri, surse oficiale din minister.
Potrivit acestor surse, această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci „vine în completare, ca o formă distinctă”.
Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept, arată sursele, este avută în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.
Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare.
La finalizarea programul de pregătire, aceştia vor primi o îndemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.
Cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen „pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României”.
Totodată, sursele susţin că MApN nu are în intenţie şi nu a analizat posibilitatea introducerii unei forme de pregătire militară obligatorie, ci doar soluţii pe bază de voluntariat.
Statul Major al Apărării a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară
Alături de Lituania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Letonia, Austria, Grecia şi Estonia au în prezent o anumită formă de serviciu militar obligatoriu. Polonia va reintroduce serviciul militar obligatoriu din 2024. În Norvegia, din 2015, şi femeile şi bărbaţii sunt obligaţi să urmeze stagiul militar în care să înveţe tehnici elementare de autoapărare, dar doar cei cu aptitudini fizicie excelente sunt instruiţi pe perioade mai îndelungate.
Oficiali din Marea Britanie, România şi Germania au fost în favoarea stagiului militar din cauza ameninţării tot mai crescute din partea Rusiei.
Franţa a lansat în 2019 o formă de recrutare mai blândă a tinerilor prin care să urmeze un serviciu civic voluntar.
În august, Lituania și-a anunțat intenția de a extinde serviciul militar obligatoriu, așa cum au făcut deja Danemarca și Norvegia. Pe lângă varianta unei recrutări voluntare pentru participarea tinerilor la 3 sesiuni de instruire pe timp de vară, se ia în calcul și chemarea la pregătire a celor care locuiesc și studiază în alte țări.
Armata olandeză are în prezent un deficit de 9.000 de soldați, iar guvernul vrea să crească numărul lor prin intermediul serviciului militar obligatoriu, așa cum face și Suedia din 2018. Și Danemarca are un serviciu obligatoriu, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.
În Germania, cancelarul Olaf Scholz a respins recent o propunere a ministrului Apărării privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar autoritățile din Franța au în dezbatere o formă „ușoară” a serviciului.
În România, prima încercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a eșuat în urmă cu 8 ani. Cu toate acestea, într-un proiect de lege prezentat anul trecut, Ministerul Apărării a susținut o propunere conform căreia toți cetățenii români cu vârsta potrivită pentru serviciul militar și care locuiesc în străinătate ar trebui să fie obligați să se prezinte la serviciul militar în termen de 15 zile în cazul unei mobilizări generale.