Tad Oelstrom, profesor Harvard: România ar putea fi ţinta unei ameninţări

Tad Oelstrom, prezent la București la programul internațional ‘Securitatea în Regiunea Mării Negre’, desfășurat în perioada 28 mai — 2 iunie, organizat de Serviciul Român de Informații, prin Academia Națională de Informații ‘Mihai Viteazu’, în parteneriat cu Universitatea Harvard și Universitatea Națională de Informații din Statele Unite ale Americii, a vorbit despre rolul României în regiunea Mării Negre, despre amenințările din zonă și despre o posibilă reformă a NATO în raport cu noile amenințări din spațiul cibernetic.

„Atunci când am intrat în cadrul forțelor armate, eram cu gândul la amenințarea nucleară, Războiul Rece Nuclear, și putem face o paralelă în minte față de ce suntem astăzi, când am văzut schimbări drastice în ce s-a întâmplat sau ce se întâmplă în lumea amenințărilor. În plus față de acestea, se întâmplă să fie și apariția unor instrumente foarte puternice: social-media, cyberscurity. Nu sunt decât alte unelte în geanta cu care poți influența regiunea, când vorbim de subiectul influențării alegerilor, sau de posibiltatea de a afecta ceva, precum instrumente financiare sau structuri în rețelele de energie, sau chiar întreruperea unor alegeri prezidențiale. Toate acestea sunt unelte pe care le vedem folosite de anumite persoane sau entități.

Cu siguranță putem ajunge la un acord potrivit căruia cele mai multe țări suverane stabilesc capabilitățile de a înțelege domeniul cyber și de a dezvolta instrumente, Rusia ar face parte dintre acestea, și noi am fi vinovați, dacă vreți, de a avea unelte cu care să operăm în cyberspace — spațiul virtual.

Prin acestea putem spune că vedem ceea ce numim o amenințare, poate mai degrabă o amenințare blândă, decât una dură, dar tot amenințări sunt, de fapt. Dacă aș locui în România, astăzi, cu siguranță aș spune că asta trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru că, mâine, sistemul electric ar putea fi doborât, sau piețele financiare ar fi închise, sau, așa cum am văzut în weekend, când un posibil element de cyber ar fi închis spațiul aerian britanic sau liniile aeriene, atunci și asta devine o amenințare a stilului nostru de viață și trebuie să fim îngrijorați în legătură cu asta”, a punctat Tad Oelstrom într-un interviu pentru Agerpres.

Alte articole

De ce tot mai multe românce folosesc cosmetice coreene. Cât de sigure sunt, de fapt, produsele asiatice

Studiu SRCM: 6 din 10 români sunt supraponderali sau obezi: „Vorbim despre o adevărată pandemie a obezității”

Un document oficial (Bugetul European Reassurence Initative) vorbește despre bani alocați pentru a contracara propaganda rusească. Cât de tangibilă este această amenințare pentru România.

„Vă referiți la amenințări exacte și, când folosiți cuvântul amenințare, trebuie să realizăm că e greu de definit dacă propaganda rusească este o amenințare directă pentru România. Aș spune că trebuie să luați în considerare că rușii au capabilități performante astfel încât să știe ce se întâmplă în ‘atmosfera electronică’ și că, asemeni altor oameni, au capacitatea de a interveni prin propaganda și, dacă acesta este cazul, trebuie să fiți conștienți de asta și să încercați cât de bine puteți să contracarați propaganda când o vedeți. Nu puteți opri propaganda pentru că va veni prin rețele sociale, prin răspândirea de neadevăruri, și apoi problema devine dacă o recunoaștem când o vedem și, dacă o recunoaștem, o contracarăm printr-un răspuns puternic? Asta nu înseamnă, neapărat, un răspuns împotriva rușilor. Înseamnă un răspuns în domeniul mass-media, în domeniul informației care provine de la guvern, de la alte agenții ale țării și acestea sunt modalitățile prin care trebuie să vă gândiți să contracarați propaganda. Devine foarte dificil de crezut că puteți ajunge la Rusia și să o opriți dacă, într-adevăr, se întâmplă ca rușii să fie ‘violatorii’. Să recunoatem ce se întâmplă în lumea comunicațiilor electronice, nu există o adresă la celălalt capăt. De aceea trebuie să fie o responsabilitate internă de a se asigura că mesajele sunt pozitive, oneste și directe astfel încât oamenii să le asculte pe acestea, nu ceea ce provine din alte surse din rețea”.

Citeşte mai mult pe Agerpres