Tăierea capului Sf Ioan Botezătorul. În această zi, nu este bine să mănânco pepeni întrucât forma acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan. De asemenea, în unele regiuni rurale, nu se folosește cuțitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna.
Capul Sfântului Ioan a fost, de-a lungul istoriei, de trei ori pierdut şi tot de atâtea ori a fost găsit. Prima şi a doua aflare a capului sunt marcate pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului este prăznuită pe 25 mai.
În această zi, pe vremuri se obişnuia să se ţină post până la Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) cu rolul de a-i curăţi pe cei cu păcate grave.
Există credinţa că, pe 29 august, nu trebuie să se folosească cuţitul, totul se rupe cu mâna, potrivit crestinortodox.ro. De asemenea, există obiceiul de a nu mânca fructe şi legume care au o formă rotundă (nuci, mere, pepene).
Totodată, din ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului nu se mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe varză, de şapte ori, şi iar a înviat. Din același motiv nu se mănâncă nici fructe sau legume roşii.
Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.
Tot un obicei care vine din popor este acela de a ține post „de la cruce până la cruce”, un post care ținea pana pe 14 septembrie (Inaltarea Sfintei Cruci), care avea rolul de a-i curăţi pe cei care au savârșit omoruri sau alte păcate grave, iar cei care decideau să postească în acea zi mâncau doar turte de grâu sau mălai.
Pentru sporul familiei şi pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude, în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică, se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri, pâine şi apă.
Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.