TANDEMURI pentru prezidenţiale. De ce nu l-ar avantaja pe Victor Ponta. Formula în care apare Traian Băsescu

Ideea tandemului preşedinte-premier a fost folosită pentru prima dată în România în 2004, după constituirea Alianţei D.A. când planul iniţial era ca Theodor Stolojan să fie prezidenţiabil, din partea PNL, iar Adriean Videanu (PD) viitorul premier. Ulterior, retragerea lui Stolojan a făcut ca Băsescu să-i ia locul, iar Călin Popescu Tăriceanu să fie „candidatul” de prim-ministru. Atunci PSD a reacţionat cu tandemul Adrian Năstase-Mircea Geoană.

În 2009, nu s-a mai candidat în tandem, dar ideea a fost reluată la fondarea USL, când liderii PSD şi PNL şi-au împărţit funcţiile ce urmau să fie obţinute după victoriile electorale ale Uniunii: Victor Ponta – premier şi Crin Antonescu – preşedinte al României. Suspiciunile reciproce au dus la dizolvarea USL, fără ca Antonescu să devină preşedinte.

CITEŞTE ŞI CANDIDATUL PNL la prezidenţiale: Klaus Iohannis îl învinge pe Crin Antonescu

„Ideea tandemului are la bază raţiuni strict electorale care se bazează pe o percepţie ‘populară’ asupra rolului preşedintelui în România şi pe modul în care şi-a exercitat Traian Băsescu mandatele. Preşedintelui i se atribuie şi dreptul de a decide numirea premierului. Din această perspectivă, s-ar putea considera că eventualitatea adăugării în competiţie a unui premier ar aduce un plus de legitimitate candidatului. Este greu de cuantificat acest fel de plus. Tandemul ţine mai degrabă de relaţiile şi raporturile de putere dintre grupuri politice ce îşi afirmă dorinţa de a prezenta un candidat„, a declarat, pentru RomaniaTV.net, politologul Alexandru Radu.

Alte articole

Traian Băsescu, atac devastator la Donald Trump: ”Din păcate, la Casa Albă vom avea pe unul de teapa lui Putin”

Traian Băsescu: „Până de curând ne certam pe cine să votăm. Acum nu mai avem pe cine să votăm. Oare pentru cât timp? Vom vedea…”

SCENARIU PENTRU TRAIAN BĂSESCU

Acesta crede că varianta unui tandem este mai avantajoasă pentru unele formaţiuni politice decât pentru celelalte.

„Ideea este vehiculată din partea dreaptă a scenei politice şi este legată de viitorul preşedintelui Traian Băsescu, de eventualitatea ca acesta să devină prim-ministru. Este un scenariu care serveşte acestei zone pentru că, în felul acesta, îl menţine activ pe preşedintele Băsescu, ce ar putea juca un rol important şi în perspectiva de după încheierea mandatului său”, a explicat politologul, adăugând că astfel candidatura lui Cristian Diaconescu din partea PMP ar avea şanse mai mari.

Tandemul ar putea fi adoptat şi de PNL-PDL, dar din considerente conjuncturale. „Este un context favorabil pentru că sunt în acest proces de fuziune. Ne putem imagina că negocierile dintre cele două partide vor duce la această formulă deja consacrată”, a apreciat Alexandru Radu.

În plus, un tandem alcătuit dintr-un liberal şi un democrat-liberal ar putea fi folosit şi drept contrapondere la un tandem Diaconescu-Băsescu, în condiţiile în care dreapta se împarte pe falia creată de atitudinea faţă de preşedintele Băsescu.

„VICTOR PONTA NU ESTE INTERESAT”

Mai puţin tentantă este varianta aceasta pentru candidatul PSD, dacă acesta va fi actualul prim-ministru.

„Victor Ponta, ca potenţial candidat, nu este foarte interesat şi nu îi este profitabilă o astfel de formulă, chiar dacă s-a speculat că Ioan Rus a fost adus în Guvern în acest scop. Poziţia de prim-ministru pe care o deţine este cel mai sigur câştig politic al său de până acum. Nu este în interesul domniei sale să o cedeze, fie şi simbolic, foarte uşor această funcţie„, a explicat politologul.

CITEŞTE ŞI MONICA MACOVEI, alegeri prezidenţiale. Europarlamentarul PDL vrea să intre în cursa pentru COTROCENI

Mai mult, o decizie a lui Victor Ponta de a nu candida ar mări şansele lui Călin Popescu Tăriceanu. „În acest context, ar avea şanse pentru turul II cu Cristian Diaconescu, dar acesta este doar un posibil scenariu datorită instabilităţii de până acum a candidaţilor. Cred că luna septembrie va fi decisivă din acest punct de vedere. Nu tandemul va fi miza, ci pur şi simplu găsirea unui candidat capabil ca, în turul II, să ‘tragă’ electorat din partea cealaltă”, a comentat Alexandru Radu.

TANDEMURI PNL-PDL

Deocamdată, nicio formaţiune politică nu a anunţat oficial că va propune un tandem pentru prezidenţiale, deşi discuţiile au început încă din iarnă.

Imediat după ruperea USL, liberalii şi-au jurat să-l demită pe Victor Ponta imediat ce Crin Antonescu va câştiga Preşedinţia, pentru a-i face loc lui Klaus Johannis, cel care nu a fost primit în guvern de către premier, fapt ce a dus la ruperea USL. „PNL va merge pe formula Crin Antonescu preşedinte. Sigur că voi sprijini această cursă către prezidenţiale şi voi fi alături de preşedintele Crin Antonescu. Cu siguranţă că putem să ne imaginăm un tandem Antonescu – preşedinte, Johannis – premier„, declara, în februarie, Klaus Johannis.

Începerea negocierilor între PNL şi PDL pentru fuziune şi retragerea, temporară, a lui Crin Antonescu din cursa pentru Preşedinţie a făcut ca discuţia despre un eventual tandem să se pună în alţi termeni, adică liberalii să dea un candidat, iar democrat-liberalii pe celălalt. Într-un interviu recent, chiar fostul fruntaş PDL Radu Berceanu indica faptul că un tandem Johannis-Predoiu ar avea şanse să-i sufle lui Ponta de sub nas Preşedinţia României.

Pe de altă parte, Iohannis a devenit reticent faţă de ideea tandemului afirmând, în urmă cu câteva zile, că partidul rezultat din fuziunea PNL-PDL trebuie mai întâi să vadă dacă are ce funcţii să împartă. „Nu putem să purtăm acum o negociere PNL-PDL pe prim-ministru, miniştri, secretari de stat, fiindcă mai întâi trebuie să vedem dacă avem preşedinte cu care împreună schimbăm lucrurile în România sau nu avem preşedinte„, a spus, luni, preşedintele PNL.

Cum parcursul fuziunii a avut destul suişuri şi coborâşuri, rămâne de văzut dacă poziţia lui Johannis rămâne bătută în cuie. Mai ales că, între timp, Vasile Blaga şi Mihai Răzvan Ungureanu s-au înţeles ca partidele lor să fuzioneze. Fostul premier a renunţat la visul de a deveni preşedinte, însă poate fi o propunere pentru postul de premier într-un viitor guvern al dreptei unite.

De altfel, ideea tandemului i-a surâs mai demult lui MRU, dar în alte combinaţii decât cea în care a intrat mai târziu.

CITEŞTE ŞI Orban: Avem o înţelegere. Dacă PNL va da candidatul la prezidenţiale, funcţia de premier va reveni PDL

„Un tandem Ungureanu – Diaconescu sună bine. Cum sună bine şi un Papahagi în fruntea PMP. Nu scot din calcul nici tandemul Ungureanu – Johannis„, spunea Ungureanu pe 5 iunie. Între timp însă, PMP a ales-o pe Udrea în fruntea sa, iar Johannis nu vreo intenţie să renunţe la candidatura la prezidenţiale, cu toate că are de înfruntat un competitor redutabil la desemnarea oficială, pe Crin Antonescu. MRU are un potenţial rival la postul de prim-ministru şi în interiorul PDL, pe Cătălin Predoiu, în eventualitatea în care Predoiu nu va fi candidatul PNL-PDL pentru funcţia de şef al statului.

TANDEMURI PSD

Nici la PSD lucrurile nu sunt clare. Victor Ponta nu pare dispus să vină cu un candidat de prim-ministru câtă vreme acesta ar deveni automat şi favoritul pentru preluarea şefiei partidului. Automat, lupta pentru succesiunea sa în fruntea partidului ar începe încă din campania electorală, risc pe care Ponta nu s-a ferit să-l semnaleze public. „Cel care până pe 16 noiembrie, în loc să se ocupe de campania prezidenţială, se ocupă de cine îmi ia mie locul, va pleca din partid a doua zi când aflăm acest lucru”, a declarat Ponta.

Deşi s-a ferit să-i nominalizeze pe cei astfel avertizaţi, s-a speculat că primii vizaţi sunt Liviu Dragnea şi Dan Şova. Ulterior, a apărut zvonul că aducerea lui Ioan Rus în Guvern ca ministru al Transporturilor ar fi un prim pas către postul de premier întrucât Rus ar oferi cancelariilor occidentale o faţă acceptabilă a pesedismului.

Un alt scenariu vehiculat este acela potrivit căruia Victor Ponta ar putea să negocieze cu Călin Popescu Tăriceanu preluarea de către acesta a funcţiei de prim-ministru, în schimbul susţinerii candidatului PSD în turul II al alegerilor prezidenţiale. Astfel, Ponta ar obţine suficiente voturi din partea electoratului de dreapta cât să-i asigure postul de preşedinte.