Ţara care a înregistrat un nou record al infectărilor cu coronavirus. Peste 400.000 de persoane testate pozitiv într-o zi

Ţara care a înregistrat un nou record al infectărilor cu coronavirus. Este vorba despre Franţa. Potrivit ultimelor date ale Public Health Frace, 409.370 de persoane au fost testate pozitiv luni. Acesta este un nou record care confirmă amploarea celui de-al cincilea val în curs de desfăşurare în Franţa.

Ţara care a înregistrat un nou record al infectărilor cu coronavirus

Cele mai multe cazuri, 89.000, s-au înregistrat în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 29 de ani. Aproape 75.000 persoane care au între 10 şi 19 ani au fost infectate.

Citeşte şi Bilanţ coronavirus 7 ianuarie 2022. O nouă zi cu 6000 de cazuri: „Până la finalul lunii ianuarie, secţiile de Terapie Intensivă vor ajunge să fie complet pline”

De asemenea, peste 71.000 de persoane care au între 30 şi 39 de ani au fost testate pozitiv. Cei mai în vârstă rămân în minoritate, cu mai puţin de 22.000 de rezultate pozitive în rândul persoanelor de 60-69 de ani şi mai puţin de 11.000 în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 70 şi 79 de ani, notează Le Parisien.

Alte articole

Salariul uriaș câștigat de o farmacistă la început de carieră în Franța. Un angajat cu experiență din România primește mult mai puțin

Guvernul francez al premierului Michel Barnier poate deveni miercuri primul executiv înlăturat prin moțiune de cenzură din 1962

Rata de incidenţă a continuat să crească, depăşind acum 2.000 pentru întreaga populaţie. Aceasta înseamnă că mai mult de unul din 50 de rezidenţi a fost testat pozitiv în ultimele şapte zile. Repercusiunile sunt resimţite în special în şcoli, unde 9.200 de clase au fost închise joi.

Şi în spitale este o creştere continuă a internărilor pacienţilor „diagnosticaţi cu Covid”. Autorităţile franceze au declarat că sunt dispuse să permit medicilor infectaţi, dar care au simptome uşoare sau chiar deloc, să îşi trateze în continuare pacienţii.

Spitalele din Londra, depăşite de numărul pacienţilor cu COVID-19

Spitalele din Londra sunt depăşite de numărul mare al pacienţilor infectaţi cu coronavirus. Forțele armate au fost trimise să acopere criza de medici, a anunţat Ministerul Apărării britanic.

Aproximativ 200 de militari urmează să fie puşi la dispoziţia spitalelor din  Londra, epicentrul unui nou val de coronavirus provocat de varianta Omicron.

Potrivit Ministerului Apărării britanic (MoD), 40 de medici militari şi 160 de membri ai personalului aflat în serviciu vor trebui să umple golul lăsat de medicii care s-au îmbolnăvit şi care au fost nevoiţi să intre în carantină.

Vor 40 de echipe formati din câte 5 oameni: un medic militar şi patru membri ai personalului de asistenţă. Aceştia şi vor fi detaşaţi în zonele unde e cea mai mare nevoie de ei.

Citeşte şi Dr. Adrian Marinescu: Infecţia cu Omicron poate să semene cu un guturai pentru vaccinaţi

De asemenea, 32 de militari vor susţine Serviciul Central de Ambulanţă, lucrând alături de paramedici până la sfârşitul lui martie.

Ben Wallace, ministrul apărării din Marea Britanie, a declarat că „bărbaţi şi femei din cadrul forţelor armate au venit încă o dată în sprijinul colegilor dedicaţi din sistemul naţional de sănătate, pentru a lucra cot la cot pentru protejarea naţiunii (britanice) în faţa COVID-19”.

Pe de altă parte, directoarea Colegiului Regal al Infirmierilor din Anglia, Patricia Marquis, a subliniat că această desfăşurare de cadre militare nu-i va mai permite guvernului să nege existenţa unei „crize de personal” în sistemul naţional de sănătate.

Aproximativ 1800 de cadre militare au fost deja detaşate pe teritoriul Regatului Unit pentru a susţine autorităţile civile în răspunsul lor împotriva pandemiei. Printre acestea se numără 313 de persoane care ajută Serviciul de Ambulanţă din Ţara Galilor şi 96 care ajută Serviciul de Ambulanţă din Scoţia, în timp ce alte peste 1000 de cadre militare ajută în programul de vaccinare cu doze booster.

Joi, 17 unităţi spitaliceşti din Anglia au anunţat incidente critice, o alertă care dovedeşte existenţa de temeri cu privire la faptul că servicii de urgenţă nu mai pot fi oferite în siguranţă