Târgul de Fete de pe Muntele Găina este și în prezent cea mai mare manifestare populară în aer liber din România. Pe timpuri, sărbătoarea era importantă mai cu seamă pentru tinerii care doreau să-și găsească sufletul-pereche și se căsătorească.
Târgul de Fete se desfășoară la o înălțime de 1.500 de metri, pe platoul de pe Muntele Găina. Accesul se poate face din localitatea Avram Iancu, județul Alba, iar spre platou se urcă pe un drum forestier, lung de 9 kilometri.
Întâlnirile dintre tinerii amatori de însurătoare și măritiș aveau loc în felul următor: locuitorii de pe văile Apusenilor se adunau pe munte pentru a face schimb de produse, dar îi luau cu ei şi pe cei tineri. După ce trocul avea loc, sătenii întindeau o masă cu bucate alese: plăcinte, găini fripte, brânză şi „clisă” (slănină), apoi începea muzica şi jocul. În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta muntelui.
Dansul era obligatoriu pentru ca tinerii să vadă cu ochii lor că fetele pe care puneau ochii nu aveau beteșuguri. Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau „negocierile”. Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură în balans la capătul căreia era pusă zestrea. Ulterior, un preot săvârșea cununia celor doi, scrie ziare.com
Azi, evenimentul s-a transformat într-o sărbătoare câmpenească, unde se cântă și se dansează dansuri populare, iar participanții se delectează cu bucate din bucătăria tradiţională. Nu lipsesc tarabele, grătarele, muzica, dansurile populare și produsle de artizanat ale meșterilor locului sau din alte părți ale țării.
Târgul de pe Muntele Găina a luat naștere în urmă cu mai bine de două secole, mai exact în anul 1816, deși istoricii cred că sunt chiar mai îndepărtate. Există două legende referitoare la vârful Găina din Apuseni. Potrivit primei legende, locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei. Aici, ei ar fi văzut o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri. Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.
Cea de-a doua legendă face referire la o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă zestre pentru măritiș. Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie. Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă. În fuga lor, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici – colo, sclipiri de aur în adânc. Speriaţi, flăcăii au ascuns găina în munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).