Ţări europene şi baltice cer ajutorul Statelor Unite pentru a contracara ingerinţele Rusiei

Ministrul de externe al Ucrainei și ambasadorii la Washington ai Poloniei, Georgiei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei au fost prezenți la audierile subcomisiei pentru buget din Senatul SUA pe tema activității ruse în țările lor. „Până când Rusia nu pleacă de pe pământul ucrainean, sancțiunile nu ar trebui relaxate, ba dimpotrivă”, a declarat șeful diplomației ucrainene Pavlo Klimkin.

Alți diplomați au fost de acord, descriind eforturile țărilor lor și ale altora de a-și reduce dependența față de gazul natural rus. „Ne gândim în mod real la diversificare”, a declarat , ambasadorul Poloniei la Washington.

Senatorul republican Lindsey Graham, președintele subcomisiei care supraveghează activitatea Departamentului de Stat și a ajutoarelor internaționale, a intervenit în cadrul subcomisiei pe fondul îngrijorărilor că președintele american Donald Trump nu ține piept Moscovei și că ar putea ridica sancțiunile impuse după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. Graham a declarat că susține continuarea acordării de ajutor, apreciind că este important și pentru securitatea SUA.

Membrii comitetelor pentru buget din Congres vor începe în curând să elaboreze planuri de cheltuieli pentru următorul an, iar administrația Trump a discutat deja despre reduceri semnificative în ceea ce privește bugetul alocat pentru ajutoare străine, precum și Departamentului de Stat. Mai mulți membri ai subcomisiei au întrebat ce tip de asistență ar fi cel mai folositor, iar diplomații străini au răspuns că asistența militară, inclusiv armament defensiv, potrivit Agerpres.

Alte articole

Volodimir Zelenski, decizie șoc! De ce a decis să demită rapid mai mulți ambasadori ai Ucrainei în Europa

Citeşte şi John Kerry: SUA pregătesc noi sancţiuni împotriva Rusiei

În ianuarie, SUA au început cea mai amplă reconsolidare militară în Europa din ultimele decenii, odată cu sosirea în Polonia a 2.700 de militari americani, după ce regiunea a cerut trupe americane și ale NATO ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia în 2014.

Diplomații au descris comportamentul Rusiei drept „război hibrid”, care combină atacuri cibernetice cu propaganda și amenințarea sau folosirea forței. De exemplu, ambasadorul georgian la Washington, David Bakradze, a descris emisiunile ruse la posturile de radio care i-au descurajat pe georgieni să sprijine eforturile țării lor de a se alătura NATO.

Reuters amintește că Moscova a sprijinit două regiuni separatiste în timpul conflictului din 2008 cu Tbilisi și că o cincime din teritoriul georgian rămâne sub controlul separatiștilor proruși.