„Sunt măsuri care vizează creşterea salariului minim cu câte 100 de lei pe an până în 2020, astfel încât la nivelul anului 2020 să ajungem la un salariu minim net de 300 de euro de persoană, iar cei care sunt cu studii superioare salariul minim va creşte cu 150 de lei pe an”, a anunţat Călin Popescu Tăriceanu, după Biroul Politic Central al ALDE.
Însă programul actual de guvernare, postat pe site-ul guvernului, prevede creşterea salariului minim pe economie cu 200 de lei pe an. Măsurile promise de guvern sunt deja în urmă, având în vedere că programul de guvernare prevedea salariu minim pe economie de 2.000 de lei în 2018, or Guvernul Tudose l-a majorat la doar 1.900 de lei.
„În ceea ce privește salariul minim, acesta va crește o dată pe an, așa cum se întâmplă în toate țările dezvoltate din Europa: Franța, Germania, Italia, Olanda. (…) Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și 3.000 lei în 2020.”
– Programul de guvernare
Practic, din anunţul lui Călin Popescu Tăriceanu rezultă că guvernul îşi înjumătăţeşte promisiunile cu care a intrat la guvernare în urmă cu un an. În privinţa salariului minim pentru cei cu studii superioare, diferenţele sunt şi mai mari.
Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele ALDE, a mai anunţat vineri că taxa de solidaritate a fost eliminată din programul de guvernare şi a arătat că legea pensiilor este unul dintre obiectivele pe care le va avea ministrul Muncii.
„Din programul de guvernare s-a scos taxa de solidaritate, care la instalarea Guvernului precedent a făcut o serie de valuri. Ştiţi bine că nu am considerat oportună introducerea ei la acel moment, dar acum s-a operaţionalizat efectiv scoaterea ei din programul de guvernare. (…) Acestea sunt măsuri care ni se par absolut necesare în perspectiva evoluţiei economice a României, care nu trebuie să rămână o ţară furnizoare de mână de lucru ieftină. Având în vedere că media costurilor cu forţa de muncă în Europa depăşeşte 40%, România ar trebui să se îndrepte către aceeaşi direcţie, iar investiţiile să se caleze şi mai mult în tehnologii avansate care să aducă productivitate mai mare, valoare adăugată mai importantă şi nu să se bazeze pe forţa de munca ieftină, cum s-a întâmplat din păcate în ultimii 25 de ani, într-o măsură prea importantă”, a spus Tăriceanu.
Tăriceanu a menţionat că Ministerul de Finanţe urmează să demareze operaţionalizarea impozitului pe venitul global şi că acest lucru presupune o logistică necesară, stabilirea unor proceduri.
„Nu există din partea ministerului un termen pe care să-l fi avansat. (…) Nu este un impozit nou. De altfel, filosofia pe care este construit programul economic este să nu introducem niciun fel de impozite sau taxe noi în 2018, din contră, încercăm să simplificăm actualele sisteme de taxe şi impozite şi să le reducem ca număr”, a spus liderul ALDE.
El a mai arătat că nu s-a discutat în şedinţa ALDE despre impozitul pe gospodărie.
În ceea ce priveşte legea pensiilor, Tăriceanu a precizat că este unul dintre obiectivele pe care îl va avea ministrul Muncii.
„Această lege a pensiilor, este important de reţinut pentru cei care sunt pensionari, nu va prevedea nicidecum o micşorare a pensiilor, ci includerea probabil în calculul punctului de pensie a unor elemente care până acum nu au fost incluse, cum ar fi ore suplimentare, cei care au lucrat în acord, grupe de muncă, şamd, dar această chestiune ţine de resortul Ministerului Muncii şi de capacitatea de a elabora legea şi mai apoi de a operaţionaliza lucruri cu care vom fi puşi la curent de către responsabilii din Ministerul Muncii, de către ministrul şi minister”, a spus Tăriceanu.
Întrebat dacă legea pensiilor se va aplica începând de anul viitor, el a arătat că aceste anunţuri le va face Ministerul Muncii.
De asemenea, liderul ALDE a anunţat că în şedinţă au fost prezentate câteva din obiectivele importante de investiţii care sunt incluse în programul de guvernare şi dedicate Centenarului, respectiv Muzeul Naţional de Istorie care va fi construit în acest scop, Muzeul Naţional de Artă, Sala polivalentă de 15.000 locuri în Bucureşti, clădirile Operei Naţionale de la Iaşi şi Cluj.
„Sigur că nu e o listă exhaustivă, va fi rolul premierului să vorbească mai mult de aceste chestiuni”, a subliniat Tăriceanu.