„Atitudini ale unor ambasade la Bucureşti sau chiar ale unor oficiali străini se întâmplă pentru că ei vor merge atât de departe cât li se va permite. Dacă în ultimii ani în România nimeni nu i-a atras atenţia ambasadorului x sau y: ‘Vedeţi că v-aţi depăşit limitele mandatului!’ (…) Dacă nu i-a spus nimeni şi a văzut că o dată, de două ori merge, se simte liber să facă în continuare. Este ridicol. Vine preşedintele Franţei, pentru care am tot respectul şi aşteptări foarte mari pentru că eu vreau să reuşească să readucă Franţa la un nivel care să poată să contribuie la funcţionarea motorului european cu doi cilindri – Franţa şi Germania, vine la noi şi pledează (…) şi când se întoarce în Franţa are alt discurs. (…) Există totuşi o minimă decenţă. Nu vii în altă parte şi începi să dai lecţii. Uită-te la tine, în ograda proprie, şi fii puţin mai rezervat. Dar nu e valabil numai pentru Franţa. E valabil şi pentru celelalte ţări care am văzut că s-au grăbit”, a afirmat luni seara Tăriceanu, la Antena 3.
El susţine că unii ambasadori străini au criticat legile Justiţiei fără ca acestea să fie publicate sau să ajungă la forma finală.
„Semnarea de către cei şapte ambasadori a acelei scrisori cu sfaturi mie mi-a demonstrat un lucru, pentru că am văzut că au replicat foarte prompt: ‘Avem şi noi serviciile noastre de traduceri!’. Aveţi servicii de traduceri? Înseamnă că sunteţi la curent cu ceea ce s-a legiferat. Nu aveau cum să fie la curent cu ceea ce s-a legiferat pentru că nu erau publicate (n.r. legile Justiţiei) şi nu sunt în forma definitivă. Cât este sesizată Curtea Constituţională ele mai pot suferi modificări. Atunci cum te pronunţi, cum te antepronunţi? Pe ce bază? Care nu mă duce decât la o concluzie: că este o atitudine rău-voitoare. (…) Nu văd unde e problema. Se pune sub semnul întrebării suveranitatea Parlamentului în elaborarea legilor? În alte ţări nu am auzit aşa ceva”, a mai spus Tăriceanu.