Tăriceanu: Creşterea salariilor bugetarilor este sustenabilă. Această mărire nu reprezintă pomană electorală

Aud o afirmaţie repetată obsesiv: creşterea salariilor bugetarilor reprezintă «pomeni electorale». Nimic mai fals. Aceasta este gândirea celor blocaţi în logica de austeritate care au tăiat salariile şi pensiile în 2010: strângem cureaua la nesfârşit.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Creditul fiscal, premiera pe care guvernul Ciolacu vrea să o introducă pentru stimularea financiară a românilor

Adevărul este altul: salariile bugetarilor pot şi trebuie să crească, odată cu salariile românilor care lucrează în mediul privat. Sunt primul care susţine necesitatea unei noi legi a salarizării care să pună pe baze solide şi predictibile creşterile salariale.

Dar această lege a salarizării nu poate să fie pusă în aplicare fără Noul Cod Fiscal. Creşterea consistentă şi pe termen lung a salariilor nu se poate face într-o logică a austerităţii, pentru că se blochează motorul care asigură sustenabilitatea acestei creşteri.

Citeşte şi: Victor Ponta, VEŞTI PROASTE pentru bugetari: Dacă nu trece Codul fiscal, NU vom avea noua lege a salarizării

Fără acest nou Cod Fiscal care asigură o creştere economică consistentă şi pe termen lung, motorul economiei nu va funcţiona la parametri care să asigure creşteri semnificative”, a scris Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook.

În continuarea postării de pe reţeaua de socializare, copreşedintele ALDE a vorbit şi despre măsurile pe care le-a luat pe vremea cât a fost premier.

„Ca premier am fixat ca prim obiectiv relaxarea fiscală şi consolidarea unei relaţii predictibile şi de încredere cu mediul de afaceri. Am introdus cota unică, am investit în infrastructură – în special la nivelul localităţilor medii şi mici şi în mediul rural, pentru a avea creştere nu doar la nivelul marilor oraşe – şi am pus bazele acelor instituţii asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Într-un cuvânt am investit în motorul economiei. Creşterile de salarii s-au bazat pe creşterea economică şi au fost rezultatul acesteia.

PIB-ul a crescut de la 60.8 miliarde euro, la 97.7 miliarde euro în 2006 şi la 139,7 miliarde euro în 2008. Investiţiile străine directe au crescut de la 1,95 miliarde euro în 2003 la peste 9 miliarde în 2006.

Constant, România a ocupat primele locuri între statele europene în clasamentul investiţiilor atrase în zona privată. În perioada guvernării pe care am condus-o 2004-2008, creşterea salariilor a fost rezultatul firesc al creşterii economice şi, vreau să subliniez, a fost în pas cu creşterea economică. 

Revin din nou la cifre, pentru a demonta fără urmă de îndoială acuzaţiile pe care apostolii austerităţii le aduc: in anul 2006 veniturile bugetului de stat au fost de 40,7 miliarde de lei, iar in 2008 de 61 miliarde de lei, adică o creştere de 50%. Cheltuielile de personal au evoluat in aceeaşi perioada astfel: 10,2 miliarde de lei in 2004 si 15,8 miliarde de lei in 2008, adică o creştere de 54%. Cu alte cuvinte, creşterea salariilor a fost în ritmul creşterii economice. Am crescut salariile bugetarilor pentru că am reuşit să creştem economia şi nu invers.

Apostolii austerităţii mai aduc o acuzaţie: că nu a existat o bază sustenabilă pentru creşterile de salarii, cheltuielile de personal urcând de la 6,5% din PIB în 2007 la 8,4% în 2008. Ce nu spun aceiaşi acuzatori este că în 2007, cheltuielile pentru spitale – deci şi salariile a aproximativ 200,000 de medici şi asistenţi – au fost trecute în Buget la categoria cheltuieli materiale; respectiv cheltuielile cu cadrele didactice din învăţământul universitar – peste 60,000 de cadre didactice – la categoria transferuri. Cu alte cuvinte, peste 250,000 de salariaţi nu au figurat în 2007 la categoria cheltuielilor de personal.

Citeşte şi: Tăriceanu: Nu vreau ca românii să plătească, iar, nota de plată a unor conflicte politice create artificial

Ce mi se pare la fel de important de subliniat este că România s-a menţinut în toată această perioadă mult sub media europeană cu privire la procentul din PIB a cheltuielilor de personal bugetar, medie europeană situată la peste 10% din PIB.

Cu alte cuvinte, România a fost mai precaută şi mai strânsă la pungă decât multe alte state europene. Nu în ultimul rând, datele oficiale care pot fi găsite pe site-ul Ministerului de Finanţe, arată cum în 2009, cheltuielile de personal au urcat la 9,2% din PIB. Deci, şi din acest punct de vedere, acuzaţiile nu stau în picioare. 

În al doilea rând, vreau să subliniez că în perioada 2004-2008, economia românească a creat peste 600,000 de noi locuri de muncă. Doar 100,000 au fost noi angajaţi din sectorul bugetar”, a ţinut să precizeze Tăriceanu.

Totodată, revenind la anul 2015, preşedintele Senatului a menţionat că „logica de creştere a salariilor bugetarilor se menţine una sănătoasă”.

„Revin la anul 2015. La fel şi în această guvernare, din care ALDE face parte, logica de creştere a salariilor bugetarilor se menţine una sănătoasă, pentru că se bazează pe o economie solidă, pe o logică de sustenabilitate şi pe o agendă fiscală ultra-liberală care alimentează motorul economiei. 

De aceea, alături de colegii din coaliţia de guvernare, ALDE insistă ca noul Cod Fiscal să fie pus în aplicare netrunchiat. Pentru că acest Cod Fiscal face posibilă creşterea constantă a investiţiilor, asigură stabilitate şi competitivitate pentru capitalul financiar românesc şi stimulează consumul. Cu alte cuvinte, oferă sursa pe termen lung pentru creşterile de salarii, atât în zona privată, cât şi în sectorul bugetar”, a conchis Tăriceanu.