„Am primit dosarele celor doi senatori care sunt vizaţi de această anchetă. Dosarele conţin un raport voluminos şi peste 1000 de pagini ale copiilor documentelor făcute de Procuratură. Ele au fost cu celeritate, cu maximă promptitudine, trimise Comisiei Juridice. (…) A fost dat un termen de 15 zile. În momentul în care Comisia îşi termină treaba, ea întocmeşte un raport care trebuie să ajungă la cunoştinţa membrilor Senatului şi, imediat după ce primim acest raport, vom pune în mişcare mecanismul prevăzut de Regulament şi de lege. Nu stă nimeni să încerce să tărăgăneze această procedură‘, a spus Călin Popescu-Tăriceanu, luni, la Senat, scrie Agerpres.
Tăriceanu a ţinut să sublinieze faptul că, dat fiind volumul mare de documente pe care senatorii jurişti trebuie să le analizeze, acest proces nu s-ar fi putut desfăşura mai rapid, astfel încât termenul decis în Biroul Permanent, de 15 zile, să fie scurtat.
„Consultarea a peste 1000 de pagini nu se putea face de pe azi pe mâine. (…) Dacă credeţi că se pot parcurge în mod serios (într-o săptămână – n.r.), sigur că se poate transforma Senatul şi într-un fel de staţie intermediară de trecere a documentelor, dar eu cred că este responsabilitatea Comisiei Juridice să analizeze şi, pe baza analizei, să întocmească un raport care serveşte poziţionării fiecărui parlamentar în această problemă. Nu cred că este normal să ne jucăm cu libertatea oamenilor”, a afirmat preşedintele Senatului.
Întrebat fiind când anume ar putea Senatul să ia o decizie cu privire la ridicarea imunităţii celor doi foşti miniştri, ţinând cont de faptul că parlamentarii au, în această perioadă, doar activităţi în circumscripţiile electorale, Tăriceanu s-a referit la prevederile legale care vizează imunitatea parlamentarilor, precizând că aceştia se bucură de imunitate doar pentru declaraţiile politice.
‘În Constituţie, parlamentarii nu beneficiază de imunitate decât pentru declaraţiile politice. Faţă de acest lucru este posibilă numai cu aprobarea Parlamentului, în cazul de faţă a Senatului, arestarea, reţinerea sau percheziţionarea. În rest, toate celelalte mecanisme funcţionează normal, ca în cazul oricărui cetăţean. Parlamentarii pot să fie anchetaţi, cercetaţi şi, inclusiv, deferiţi instanţelor de judecată. Pot să fie inclusiv condamnaţi şi să ajungă să îşi ducă pedeapsa la îndeplinire. Nu există niciun fel de restricţie decât cele precizate deja. Mai mult, în cazul în care se constată un flagrant, ei pot fi arestaţi sau reţinuţi, urmând ca Parlamentul, după aceea, să încuviinţeze prelungirea arestării parlamentarilor. Nu e vorba de niciun fel de imunitate suplimentară‘, a spus Tăriceanu.
Preşedintele Senatului a ţinut să precizeze că au existat cazuri de foşti miniştri sau de miniştri în funcţie împotriva cărora s-a început urmărirea penală şi ‘şi-au distrus cariera politică’, pentru ca, în cele din urmă, Procuratura să decidă neînceperea urmăririi penale.
Chestionat fiind dacă, în opinia sa, este posibil ca dosarul în care sunt anchetaţi foşti miniştri să meargă mai departe în instanţă fără ridicarea imunităţii, Tăriceanu a replicat: ‘De ce nu? Nu ar fi singurul caz’.
DNA solicită ridicarea imunităţii pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foşti miniştri, în dosarul privind presupuse fapte de corupţie în cazul mai multor contracte referitoare la licenţe IT.