Nu e de susţinere a Guvernului, ci de protest faţă de tot ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani în justiţie, de exemplu încălcările grave care au avut loc în privinţa drepturilor şi libertăţilor. Astăzi citeam un mic raport cu ascultările telefonice din 2005 până în 2014. Sunt 248.000 de persoane care au fost ascultate. Vi se pare normal?”, a afirmat vineri seară, la Digi 24, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.
Acesta a adus în discuţie şi numeroasele mandate de interceptare ale SRI în perioada 2005-2014.
„Este vorba despre mandate de interceptare, numărul lor fiind scos din rapoartele depuse de SRI la Parlament. În 2005 am plecat de la 6.370 de mandate şi în 2014 sunt 44.760, adică de şapte ori mai mult. În total 248.000 de mandate. Asta vi se pare că este o ţară în care funcţionează statul de drept?”, a completat Tăriceanu.
Întrebat dacă SRI ar trebui să explice ce au vizat aceste mandate şi dacă acestea au fost legale, şeful Senatului a răspuns afirmativ.
„Sigur că da (n.r.- SRI ar trebuie să dea explicaţii). Nu se poate ca în România care este o ţară care nu a fost afectată de atentate teroriste, ş.a.m.d., să avem mai multe mandate decât o ţară cum e SUA care are peste 200 de milioane de locuitori şi este o ţintă, după cum vedem, evidentă. Nu se poate. Adică undeva vedeţi că sunt nişte aberaţii. S-a ajuns să fie România transformată într-un stat poliţienesc şi, slavă Domnului, actuala conducere a SRI văd că a luat o atitudine foarte corectă şi foarte sănătoasă. Vreau să subliniez că ei sunt cei care au desecretizat protocolul cu Parchetul General, ei sunt cei care desecretizează acum protocolul cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Văd că la nivelul unor instituţii care sunt din zonă justiţei este o reţinere şi o tăcere care sunt nejustificate, anormale. Noi trebuie să înţelegem că instituţiile nu sunt făcute ca să servească statul, ci ca să servească cetăţeanul şi că trebuie să plecăm de la un element cheie care este legat de respectul pentru drepturile şi libertăţile cetăţenilor. În momentul în care lucrurile acestea sunt încălcate, discuţia pe ce face preşedintele, dacă semnează sau nu semnează, că Curtea, nu mai are nicio valoare, că înseamnă că trăim de fapt în afara regulilor elementare ale statului de drept”, a conchis preşedintele ALDE.
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat, luni, că se va organiza în data de 9 iunie un miting de amploare în Bucureşti pentru susţinerea Cabinetului Dăncilă, acţiuni similare fiind anunţate şi în alte localităţi din ţară. În prelabil, liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat că, dacă guvernarea va fi preluată în mod nelegitim, atunci PSD va utiliza ”toate mijloacele legale, constituţionale, publice, sociale pentru ca votul cetăţenilor din decembrie 2016 să fie respectat”, inclusiv un miting de susţinere a premierului.
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut, în mod repetat, demisia premierului Dăncilă, însă şeful Executivului a anunţat că are susţinere din partea majorităţii parlamentare şi nu va onora cererea.
Liderul PNL, Ludovic Orban, a sesizat Parchetul General „în calitate de cetăţean” de faptul că Viorica Dăncilă şi Liviu Dragnea au difuzat informaţii cu caracter secret. Plângerea este şi pentru uzurpare funcţie. Pe 17 mai, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a dispus trimiterea plângerii depuse de Ludovic Orban contra premierului Viorica Dăncilă structurii de parchet competente, respectiv DIICOT.
Şeful Comisiei de control SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, a declarat, joi, că în perioada 2005-2016 mai mult de şase milioane de români au fost interceptaţi de SRI, dar şi că a fost sesizat că în 2012 aproape tot Guvernul şi peste 100 de parlamentari au fost interceptaţi.
În schimb, SRI a anunţat, joi, că între 2004 – 2016 au fost solicitate 28.784 mandate de securitate naţională, dintre care puţin peste 9.200 au fost mandate iniţiale, iar numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse în baza autorizaţiei a fost de 20.907. Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, a venit, vineri, cu o precizare, spunând că este „profund incorect” să se amestece toate infracţiunile de drept comun pentru care au fost emise mandate de supraveghere tehnică cu cele de securitate naţională.SRI mai spune că cifrele apărute în spaţiul public nu au fost transmise niciunei instituţii.