”Organizarea unui referendum presupune întâi o dezbatere şi cred că în special pe acest subiect e nevoie nu numai de o dezbatere, ci şi de a cântări foarte bine argumentele în favoarea organizării unui referendum. Sunt convins că în ultima perioadă simpatia pentru Casa Regală, iar acest lucru l-am văzut încă din 2011, când a venit Regele Mihai în Parlament, simpatia pentru Casa Regală a crescut foarte mult şi încrederea românilor în forma de guvernământ denumită monarhia constituţională. Cred că un astfel de subiect merită o dezbatere cât mai amplă la nivelul societăţii, dar trebuie să reunim acele forţe care sunt favorabile şi să convingem cât mai mulţi dintre cetăţeni cu privire la utilitatea schimbării formei de guvernământ. Acest lucru, în cazul în care subiectul va deveni unul de interes, putem să demarăm aceste discuţii anul viitor”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, potrivit Mediafax.
El a mai spus că opţiunile sale monarhice sunt cunoscute.
”E interesant de analizat sistemul constituţional românesc, hibrid, care are sădite în el germenii conflictului. Acest paralelism de putere executivă între Guvern şi preşedinte a dus permanent la tensiuni, la conflicte. Suntem una dintre puţinele ţări din Europa care fac o excepţie de la regula democraţiilor parlamentare, unde preşedintele joacă un rol nu simbolic, ci mai degrabă de reprezentare. La noi este această problemă permanentă pe care va trebui să avem curajul să o abordăm, pentru că altfel energiile societăţii într-o măsură importantă sunt consumate pe dezbateri sterile”, a adăugat Tăriceanu.
El a mai spus că monarhia constituţională are avantajul că situează monarhul deasupra şi în afara jocului politic şi a partidelor politice, ceea ce în cazul sistemului din România ”nu este cazul”.
”Preşedintele, în loc să fie arbitru, preferă tot timpul să fie un jucător care, în loc să-şi îndeplinească rolul constituţional de a media între puterile statului, îşi pierde credibilitatea. (Referendumul -n.r.) nu trebuie organizat oricum. În primul rând, trebuie să vedem ce zice Constituţia. Sigur că un astfel de referendum trebuie decis în momentul în care există ori o majoritate consitentă, ori se realizează un consens general”, a conchis Călin Popescu Tăriceanu.
România este republică, potrivit Constituţiei, iar forma de guvernământ nu poate fi subiect de revizuire.
ARTICOLUL 1
Statul român
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
ARTICOLUL 152
Limitele revizuirii
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
Preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a enunţat, luni, ipoteza convocării unui referendum pe tema monarhiei, el apreciind că poporul român poate fi întrebat dacă vrea republică sau monarhie şi arătând că PSD nu exclude ca un astfel de referedum să aibă loc în viitorul apropiat.