Acest proiect, propus de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost transmis miercuri pentru informare grupurilor parlamentare și Comisiei de politică externă și urmează să fie prezentat joi Biroului permanent.
„Declarațiile ambasadorului SUA la Chișinău, James Pettit, făcute la postul Moldova 1 cu ocazia aniversării a 25 de ani de independență a Republicii Moldova, au fost primite cu surprindere, îngrijorare și o mare doză de insatisfacție de opinia publică din România. Surprinderea este cauzată de faptul că afirmații precum: ‘Unirea cu România, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau orice alt motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici, în Republica Moldova….Republica Moldova nu este România, Republica Moldova are propria sa istorie și propriile provocări’ vin din partea ambasadorului unei țări cu care România a dezvoltat un parteneriat strategic multilateral și față de care ne-am manifestat fără excepție în mod loial și în spiritul respectului reciproc. Tematica abordată de domnul ambasador este una extrem de sensibilă pentru orice român, dar mai cu seamă extrem de dureroasă. Ea readuce în memorie tragediile și umilințele pe care le-au îndurat milioane de români din Basarabia, teritoriu românesc, în neagra perioadă a stalinismului și hitlerismului unite prin Pactul Ribbentrop-Molotov, când forța dreptului a fost înlocuită cu dreptul forței”, se menționează în proiectul de Declarație.
Potrivit textului proiectului, „surprinderea opiniei publice românești este cu atât mai mare cu cât în decembrie 1989 Congresul Deputaților Poporului al URSS a acceptat și Gorbaciov a semnat raportul Comisiei Yakovlev, care condamnă protocoalele secrete ale Pactului Ribbentrop-Molotov, iar în 1992, președintele Boris Elțîn a dispus declasificarea pactului, un fel de condamnare implicită a acestui act politic”, conform Agerpres.
„În declarația sa, ambasadorul Pettit a specificat că spusele sale nu sunt opinii personale, ci reprezintă ‘desigur politica noastră’, adică a Departamentului de Stat, argument care ne-a provocat o profundă îngrijorare pentru viitor. Sigur că, din punctul de vedere al dreptului internațional, România a fost primul stat care a recunoscut și recunoaște în continuare fără rezerve statalitatea, suveranitatea și independența R. Moldova. Această stare de fapt nu va putea să împiedice vreodată libera manifestare a aspirațiilor majorității cetățenilor României și Republicii Moldova spre unire. Or, declarația ambasadorului american lasă să se înțeleagă foarte limpede că SUA nu este favorabilă și descurajează acum și în viitor revenirea Basarabiei la țara-mamă. SUA și-au câștigat în timp reputația de partener corect și loial în relațiile internaționale cu aliații săi, dar declarațiile ambasadorului Pettit ar putea induce suspiciuni nedorite în relațiile bilaterale, ceea ce ar amplifica îngrijorarea noastră”, se precizează în proiect.
În textul citat se amintește că, „după cel de-Al Doilea Război Mondial, părinții și bunicii noștri au trăit zeci de ani cu speranța că ‘vin americanii’ și, odată cu venirea lor, România va ieși din sfera de influență a Uniunii Sovietice și se va reorienta spre valorile democrației și statului de drept’.
„Sentimentele de simpatie pro-americane au fost transmise și generațiilor mai tinere și sunt împărtășite de foarte mulți români, realitate vizibilă azi la tot pasul. Nimeni însă nu credea că ‘americanii’, care au venit după atâția ani de așteptare, vor spune că Stalin a avut dreptate atunci când s-a înțeles cu Hitler să amputeze România. Cu atât mai mare este insatisfacția noastră. Senatul României, componentă a Parlamentului României, organul reprezentativ suprem al poporului român, a adoptat această Declarație spre a fi transmisă Președintelui SUA, Senatului SUA și Departamentului de Stat”, se precizează în proiect.