Tăriceanu a afirmat la o dezbatere organizată de Societatea Academică Română şi Fundaţia Friedrich Ebert că prezentarea unui plan economic liberal pentru România a fost deficitară, apreciind că a fost o greşeală faptul că preşedintele PNL nu a prezentat un plan economic.
„Din păcate, PNL este încă dator electoratului propriu cu exprimarea unei viziuni liberale asupra viitorului economiei româneşti şi, vă spun sincer, am aşteptat în această campanie electorală – mai sunt zece zile până la data alegerilor – am aşteptat ca liderul PNL să promoveze un plan economic pentru România. Din păcate, până astăzi am fost deficitari la acest capitol şi consider că este o greşeală care ar putea să ne coste, şi anume faptul că în această campanie nu am prezentat suficient soluţiile noastre de creştere a economiei româneşti, PNL fiind considerat până nu de mult un partid al competenţei economice„, a susţinut Tăriceanu, potrivit Mediafax.
Fostul premier şi-a exprimat dezamăgirea că această propunere nu a venit din partea preşedintelui PNL. În schimb, Tăriceanu a prezentat o viziune proprie de „măsuri esenţiale” pe care va trebui să le ia următorul Guvern, pe care l-a denumit „un plan de resuscitare a economiei” în cinci puncte.
„Aceste propuneri trebuie să genereze o dezbatere a priorităţilor. Sunt măsuri care vor avea efecte pe termen scurt, este nevoie de un pachet de măsuri care să provoace un şoc în economie, care să provoace economie şi care să ducă în final la stoparea declinului economiei”, a argumentat Tăriceanu.
Între măsurile enumerate de acesta se numără „toleranţa zero pentru evaziunea fiscală”, respectiv „o adevărată declaraţie de război împotriva corupţiei şi evaziunii fiscale” care să genereze majorarea pedepselor minime.
De asemenea, Tăriceanu a vorbit de un plan de reindustrializare a României, care „trebuie să fie competitivă la nivel european şi internaţional”, prin încurajarea apariţiei unor „poli industriali în sectoarele de producţie”, iar pentru acest lucru statul să aloce anual 0,5% din PIB.
„Necesitatea introducerii disciplinei fiscale. România are o mare problemă legată de lipsa de disciplină a cheltuielilor la nivel central şi la nivel local, la nivel local este o tragedie”, a spus Tăriceanu menţionând faptul că autorităţile locale au un grad mare de autonomie. El a explicat că această măsură va determina chiar o uşurinţă mai mare pentru România de a se finanţa de pe pieţele externe.
„Datoria publică să nu depăşească 40% din PIB, eventual la limită chiar printr-o normă constituţională”, a mai susţinut fostul premier. În plus, el a pledat pentru reducerea taxelor şi impozitelor care au impact direct asupra consumului, a creării locurilor de muncă şi a investiţiilor. Tăriceanu a susţinut revenirea TVA la 19% şi a subliniat că nu este adeptul TVA diferenţiat promovat de USL, însă susţine „zero la sută impozit pe profitul reinvestit”.
Fostul premier a mai precizat că pledează pentru majorarea redevenţelor, care se situează în România la un nivel mult mai mic decât în celelalte state UE.
El a mai precizat că este necesar un „contract social cu românii care să însemne zero la sută tăieri de salarii şi pensii în următoarea perioadă”. „Un angajament ferm din partea USL că viitoare guvernare nu va opera niciun fel de tăieri de pensii sau salarii, iar corecţiile vor fi numai în plus”, a explicat Tăriceanu.
De asemenea, liderul deputaţilor PNL a susţinut că trebuie alocat câte un procent din PIB în plus pentru sănătate şi educaţie, iar fondurile alocate cercetării şi inovaţiei să revină la 1%.