Călin Popescu-Tăriceanu a fost audiat marți, în calitate de inculpat, în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului.
„Nu recunosc săvârșirea infracțiunilor de care sunt acuzat în rechizitoriu și mă consider nevinovat. Nu înțeleg acuzațiile, acestea sunt fără fundament real. În declarația dată ca martor la DNA, în aprilie 2016, am răspuns întrebărilor procurorilor cu maximă bună-credință. Am relatat tot ce mi-am amintit în legătură cu aspectele despre care am fost întrebat. Speculațiile și afirmațiile neconforme cu realitatea din rechizitoriu nu au fundament. Îmi mențin declarația de martor în ceea ce îl privește pe Remus Truică. Nu am vorbit niciodată cu el despre tranzacțiile de imobile ale lui Paul Lambrino și nu am mințit în legătură cu acest lucru. Nu am discutat cu Tal Silberstein despre achiziționarea de drepturi succesorale de la Paul Lambrino. De altfel, am declarat că simpatiile mele monarhice sunt îndreptate spre Casa Regală a României. Pe Paul Lambrino l-am întâlnit o singură dată în public, dar nu am discutat cu el despre retrocedări. Din interceptările de la dosar, am văzut că Paul Lambrino era la curent că eu am folosit în public epitetul de bastard, care este posibil jignitor, și, de aceea, în declarațiile sale mă considera potrivnic acțiunilor pe care le întreprindea”, a spus Tăriceanu, în sala de judecată, potrivit Agerpres.
El a negat că Tal Silberstein i-ar fi cerut să-i facă cunoștință cu politicieni români, susținând că a avut ocazional întâlniri cu acesta, în perioada 2008 — 2014, la care a participat și Victor Ponta.
Pe de altă parte, Tăriceanu a explicat că, după anul 2008, a încetat legăturile cu Tal Silberstein și Dan Andronic, după ce aceștia au început să ofere consultanță președintelui de atunci Traian Băsescu.
„La DNA m-am referit la legăturile oficiale de consultanță. Am constatat că în dosar au fost depuse înregistrări ale convorbirilor avute de mine cu Tal Silberstein și Dan Andronic, între 2008 și 2014, pe mandat de siguranță națională. Nu am fost întrebat de procuror dacă am mai discutat cu ei după anul 2008. Confirm că discuțiile cu ei interceptate sunt reale, în condițiile în care ne mai întâlneam pentru a vorbi subiecte politice, dar fără să mai avem relații profesionale. În declarația de martor, am spus ca i-am întâlnit pe cei doi sporadic, ceea ce este adevărat. De exemplu, în anul 2012, m-am întâlnit cu Tal Silberstein pentru a discuta pe tema referendumului de demitere a președintelui. Într-o altă convorbire cu Tal Silberstein, care se află la dosar, subiectul a fost disputa politică dintre Ponta și Antonescu. Convorbirile din 2012 erau în cea mai mare parte în perioada referendumului, pentru că mă interesa să iau pulsul politic și Tal Silberstein îl consilia pe președintele de atunci”, a adăugat președintele Senatului.
El le-a mai spus judecătorilor că și cu Dan Andronic s-a întâlnit sporadic după 2008, însă după ce a divorțat „a tăiat cu el orice relație de familie”.
„Eu nu am mințit în legătură cu faptul că, după anul 2008, am mai vorbit cu Andronic, el era un apropiat al lui Traian Băsescu și discuțiile cu el erau de natură politică. În declarația dată la DNA, am spus că am avut cu el o relație apropiată de familie, dar care s-a încheiat în 2008. Prin declarația mea de martor nu am încercat să împiedic nicio anchetă. Am răspuns onest și de bună-credință întrebărilor care mi-au fost puse la DNA. Nu am avut în minte niciun moment să ascund natura relațiilor mele cu Tal Silberstein și Dan Andronic. În perioada în care am fost prim-ministru, nu am avut cunoștință de vreo posibilă activitate infracțională a acestora în procedurile de retrocedare și, de aceea, nu am avut motiv să mint sau să ascund adevărul. Am senzația că procurorii încearcă să facă un proces de intenții, care se bazează pe prezumții, supoziții, speculații și afirmații tendențioase și, chiar mai rău, sunt afirmații false”, a precizat Tăriceanu.
Tot la acest termen, procurorul de ședință a cerut ascultarea în sala de judecată a interceptărilor de la dosar, însă judecătorii nu au fost de acord, pe motiv că Tăriceanu nu le contestă.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pe 25 aprilie, când va fi audiată fosta soție a lui Tăriceanu, Ioana Valmar.
Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016, pentru mărturie mincinoasă și favorizarea, iar timp de opt luni procesul s-a desfășurat în procedura de cameră preliminară.
În același dosar, Dorin Marian, fost șef al Cancelariei premierului Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, după ce ar fi dat o declarație neadevărată atunci când a fost audiat ca martor în dosarul „Ferma Băneasa”.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată.
Procurorii susțin că Tăriceanu a susținut în mod nereal că nu a avut cunoștință despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare și nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Dan Cătălin Andronic și Remus Truică, cu întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate.