Tăriceanu cere la Bruxelles eliminarea MCV: Comisia Europeană să evalueze progresele României

„Noi considerăm că în momentul de faţă MCV, care ar fi trebuit să funcţioneze pe o perioadă limitată, a devenit un fel de ţintă în mişcare care, pe măsură ce ne apropiem de el, se depărtează. Şi de aceea, sugestia mea, pe care vreau s-o fac, sigur, şi autorităţilor Comisiei este să stabilim o modalitate de evaluare clară a progreselor care au fost făcute pe cele patru benchmark-uri din cadrul MCV.

Citeşte şi: PNL ia în calcul să depună plângere penală împotriva lui Tăriceanu pentru votul în cazul lui Şova

Acest assessment (evaluare – n.r.) ar trebui făcut în România de către Comisie în aşa fel încât să putem pregăti terenul pentru încheierea acestui dispozitiv care a fost pus în funcţiune în momentul aderării României la Schengen (la UE – n.r.)”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.

Călin Popescu Tăriceanu consideră că România şi-a atins ţintele la care s-a angajat, iar progresele făcute în domeniul justiţiei şi al statului de drept sunt „sensibile, apreciate şi ele fac parte din evaluările Comisiei şi sunt apreciate ca atare”.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

„Prin urmare mi s-ar părea logic şi normal să mergem către această fază de încheiere a Mecanismului pentru a nu considera că România este – şi, bineînţeles, şi Bulgaria, dar eu vorbesc în primul rând pentru ţara mea – să nu considerăm că există o discriminare între România şi celelalte ţări membre ale UE”, a adăugat preşedintele Senatului.

Tăriceanu a mai explicat că, iniţial, Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost stabilit ca un instrument tehnic, dar pentru a măsura progresele în domeniul justiţiei, al statului de drept.

„Din păcate, ceea ce am observat este că încet, încet el a început să fie folosit ca un instrument, să zicem, cu caracter politic”, a precizat Tăriceanu, adăugând că „problema de fond rezidă, în principal, la Comisie care ar trebui să găsească o modalitate de a pregăti terenul pentru decizia politică care este la nivelul Consiliului”.

Ultimul raport MCV pentru România a fost publicat pe 28 ianuarie. Tonul general a fost pozitiv, dar au existat şi critici, în special referitoare la Parlamentul României.

Documentul notează că „au existat speranţe ca noul Statut al deputaţilor şi senatorilor, adoptat în iulie 2013, să introducă o abordare mai sistematică şi mai coerentă, în concordanţă cu principiul egalităţii în faţa legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat să fie caracterizat de întârzieri în ceea ce priveşte admiterea şi respingerea cererilor formulate de organele de urmărire penală în vederea ridicării imunităţilor deputaţilor şi senatorilor”.

„Rapoartele MCV au arătat, de asemenea, necesitatea ca aceste decizii să fie motivate. Criteriile pe baza cărora cererile sunt admise sau respinse sunt în continuare neclare şi nu sunt comunicate organelor de urmărire penală„, se mai precizează în document.

După publicarea raportului, Comisia Europeană a anunţat că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureştiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale şi pentru evalua rezultatele tangibile obţinute.

Citeşte şi: Traian Băsescu, atac la Tăriceanu: Să fie adus URGENT în faţa justiţiei!

Totodată, prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat: „Continuând împreună în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetăţenilor, Comisia îşi va menţine sprijinul faţă de eforturile României de a obţine rezultate în ceea ce priveşte independenţa numirilor în funcţii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea iniţiativelor legislative în curs şi combaterea sistematică a corupţiei„.

Ulterior publicării MCV, parlamentarii români au respins, în ultimele două luni, trei cereri privind ridicarea imunităţii.