„Această declarație (a șefului statului — n.r.) nu face decât să dovedească, o dată în plus, că președintele, cum se spune în limbaj popular, este cu musca pe căciulă. (…) Există două decizii atât de clare ale CCR care practic demonstrează că și acțiunea președintelui și a CSM au fost făcute cu rea-credință pentru a împiedica un exercițiu legal pe care Executivul avea dreptul să-l desfășoare. (…) Nu este un concurs de legitimitate între Parlament și președinte, așa cum crede și lasă impresia președintele că își dorește Parlamentul. Fiecare avem o legitimitate, dar diferită: Parlamentul reprezintă poporul, iar președintele reprezintă statul. Sunt două noțiuni distincte. Nu trebuie să se supere președintele pe acest lucru. Ceea ce ar trebui să îl preocupe pe președinte ar fi cum face să intre în normele Constituției”, a afirmat Tăriceanu miercuri, la un post de televiziune.
Tăriceanu a precizat că șeful statului a demonstrat că haina pe care trebuie să o îmbrace, Constituția, „pare prea strâmtă”.
„Ca să folosesc o expresie mai plastică, să spunem așa: Constituția este o haină pe care președintele trebuie să o îmbrace. Această haină nu trebuie să stea nici prea largă, dar nici prea strâmtă pe președinte. Președintele, în ultima perioadă, ne-a demonstrat că această haină pare prea strâmtă pentru el și vrea mai mult. Are nevoie de mai mult spațiu de manevră, de acțiune. Nu acesta este rolul președintelui consfințit de Constituție. Președintele este, evident, mediatorul între stat și societate. Degeaba se simt juriștii de la Cotroceni lezați de faptul că eu am spus că președintele este în afara societății. Dacă este arbitru, el este arbitru între stat și societate, așa cum spune Constituția”, a explicat Tăriceanu, care a opinat că reacția șefului statului ar aparține echipei sale de la Cotroceni.
Potrivit președintelui Senatului, șeful statului a „făcut o greșeală politică care a fost sancționată de CCR”.
„Se simte cu musca pe căciulă pentru că a făcut o greșeală politică care a fost (…) sancționată de CCR, care i-a invalidat punctul de vedere. Președintele a contestat dreptul Guvernului de a emite ordonanțe, pentru că asta a fost sesizarea la Curte, și Curtea a spus nu. Guvernul are tot dreptul să emită ordonanțe de urgență. Ei bine, se simte vinovat. Acțiunea Parchetului iarăși iese din normele constituționale și președintele ar fi trebuit să reacționeze, după părerea mea. Nu a făcut-o nici acum. Și de aceea, eu cred că își dă seama că are deja la pasiv niște greșeli care nu sunt utile pentru exercițiul mandatului și nici pentru viitor, pentru că bănuiesc că își dorește un alt mandat, și ar trebui să se gândească foarte serios să nu facă greșeala pe care făcut-o predecesorul său, Traian Băsescu, (…) — de a fi președinte jucător”, a adăugat Tăriceanu.
El a mai spus că Declarația Parlamentului nu trebuie interpretată că ar fi parte „dintr-o luptă, dintr-un conflict cu președintele”.
„Nu. Este altceva. (…) Acest echilibru (al puterilor în stat — n.r.), în ultima perioadă, a fost puternic afectat și instituția care a fost afectată cel mai mult a fost Parlamentul. Declarația de astăzi nu face decât să refacă acest echilibru. (…) Nu voi fi niciodată de acord cu un președinte care vrea să fie președinte jucător și care își arogă atribuții pe care Constituția nu i le dă. Nu vreau să se înțeleagă nici reciproca, că aș fi eventual de acord ca Parlamentul să aibă un rol cu totul și cu totul exagerat sau hiperdimensionat în afară de ce îi spune Constituția”, a subliniat Tăriceanu.
În ceea ce privește o eventuală suspendare, Tăriceanu a precizat că „nu există niciun fel de discuție” referitoare la acest subiect.
„Nu este un cec în alb dat președintelui. Președintele nu trebuie să își imagineze că poate să facă orice își dorește. Există niște limite constituționale foarte clare”, a punctat Tăriceanu.
Senatorii și deputații au adoptat miercuri, în ședința comună a celor două Camere, o Declarație care subliniază că Legislativul se angajează cu fermitate să servească exclusiv națiunea pe care o reprezintă, opinia structurată și legală a societății românești fiind exprimată în mod legitim și cu exclusivitate de Parlament.
Proiectul de Declarație a fost propus de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.
Declarația politică adoptată miercuri de Parlament reprezintă un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Legislativul o are asupra modului în care relaționează cu autoritățile și instituțiile statului, precum și cu societatea civilă, precizează Administrația Prezidențială, într-un comunicat de presă.