Tăriceanu: PNL riscă să fie sancţionat la vot dacă va susţine majorări de taxe

Călin Popescu Tăriceanu a susţinut la RFI că „există un risc, fără îndoială”, ca PNL să piardă din electoratul tradiţional, iar acest lucru să se vadă la urne anul viitor.

„Dacă astfel de măsuri vor fi adoptate, dacă ele nu vor fi clar explicate şi justificate, dacă se poate produce o justificare şi chiar şi în aceste condiţii, nu m-ar mira să existe o sancţionare din partea electoratului şi mi-e teamă ca această sancţiune să nu vizeze cu precădere PNL, de la care există o serie de aşteptări„, a afirmat fostul premier.

El a menţionat că punctul său de vedere este susţinut de mai mulţi colegi din PNL şi ar urma să facă subiectul discuţiilor din cadrul Delegaţiei Permanente a PNL de la finalul lunii.

„Noi, totuşi, trebuie să venim în întâmpinarea publicului care ne-a votat, în întâmpinarea electoratului cu măsurile pe care le aşteaptă de la noi. Măsurile pe care le aşteaptă publicul de la noi nu sunt în niciun caz cele de majorare a taxelor, într-o formulă simplistă, aş spune, atâta vreme cât există atâta evaziune fiscală. Cred că fiecare cetăţean de rând când vede că în stânga lui şi-n dreapta lui sunt unii care scapă la plata taxelor şi el se conformează, nu va fi deloc bucuros să suporte o sarcină suplimentară de taxe şi de impozite. Şi sigur că acest lucru îl va putea duce în situaţia să ne aplice o sancţiune la vot”, a mai precizat Tăriceanu.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Dublarea penalității de nedeclarare! Câți bani vei plăti în plus dacă nu ai depus Declarația unică

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a criticat măsura care ar urma să fie promovată de Guvern de majorare a impozitelor pe veniturile din chirii, în contextul reducerii TVA la pâine, el declarând pentru Mediafax că reducerea taxei nu va duce la reducerea evaziunii fiscale în domeniul panificaţiei.

„Mi se pare o greşeală, o gravă eroare de politică fiscală să se supraimpoziteze aceste proprietăţi care joacă un rol de protecţie socială într-o economie de piaţă. În loc ca persoanele care eventual sunt în vârstă să aştepte cu mâna întinsă la diferite ajutoare din partea statului, ele pot obţine un venit suplimentar prin închirierea unei proprietăţi pe care o au şi în felul acesta statul nu mai are niciun fel de sarcină suplimentară cu acele persoane”, a declarat Tăriceanu pentru Mediafax.

Deputatul PNL Alina Gorghiu a precizat că este de acord cu afirmaţiile fostului premier Călin Popescu Tăriceanu privind „grava eroare de politică fiscală” care ar duce la supraimpozitarea veniturilor din chirii.

Ministerul Finanţelor a precizat, marţi seară, într-un comunicat, că introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obţinute din chirii de către persoanele fizice, prevăzută în noua scrisoare cu FMI, reprezintă doar „un prim pas” pentru ca aceste contribuţii să fie plătite de persoanele care obţin venituri din altă sursă decât salariul.

„Referitor la introducerea CASS (contribuţiei de asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obţinute din chirii de persoanele fizice, precizăm ca această măsură are în vedere lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială„, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Finanţelor.

Şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a declarat săptămâna trecută, referindu-se la modificarea Codului Fiscal, că este necesară şi lărgirea bazei de contribuţii sociale, astfel încât sistemul să poată fi durabil şi sustenabil.

Autorităţile române au convenit la finele lunii iulie cu FMI şi Comisia Europeană (CE) un acord preventiv pe doi ani care va totaliza 4 miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.

Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro şi finalizat în luna iunie, a fost de asemenea de tip preventiv, după o înţelegere stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

Citeşte şi Fostul premier Tăriceanu s-a căsătorit pentru a cincea oară VIDEO