„Este un paradox la care sigur că domnul Timmermans evită să răspundă sau chiar să se refere la el – şi anume România de 11 ani are acest MCV, dar cum se face de nu a văzut existenţa protocoalelor, a ingerinţelor serviciilor de informaţii, a modului abuziv în care au funcţionat Parchetele – lucruri care au fost semnalate de nenumărate ori. Sigur că, dacă prim-vicepreşedintele Comisiei achiesează la aceste realităţi, atunci practic el trebuie să recunoască eşecul acestui mecanism, să recunoască practic incapacitatea Comisiei de a folosi acest mecanism în mod eficient şi aducător de rezultate. Şi atunci sigur că domnul Timmermans a preferat să evite cu multă abilitate de a intra în aceste subiecte şi (…) să o ducem în zona de combatere a corupţiei”, a declarat Tăriceanu la Parlament.
El a afirmat că statul de drept presupune şi combaterea corupţiei, „şi nimeni nu are alt punct de vedere”, dar a adăugat că „nu asta este problema principală în România”.
„Combaterea corupţiei trebuie continuată, dar ea nu trebuie să fie făcută cu desconsidererea normelor constituţionale şi legale în vigoare, plecând de la principiul că putem să acceptăm şi daune colaterale. Nu putem să acceptăm acest lucru. Există un principiu în justiţie care spune că mai bine să ai 10 vinovaţi liberi decât să ai o persoană nevinovată condamnată”, a menţionat Tăriceanu.
Referindu-se la dezbaterile din Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European (PE) privind situaţia din România, preşedintele Senatului a opinat că acestea au fost marcate de apropierea campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare.
„Foarte mulţi dintre cei care au luat cuvântul cunosc foarte puţin sau extrem de superficial subiectele din ţară, fac consideraţii mai mult sau mai puţin categorice care nu sunt justificate de cunoştinţele superficiale pe care le au. Dar aceste luări de poziţie sunt justificate de campania electorală care se apropie cu repeziciune pentru campania din Parlamentul European, unde există jocuri pe mai multe nivele – jocurile personale ale parlamentarilor, jocurile grupurilor parlamentare, ale grupurilor politice din PE, cursa pentru viitoarea preşedinţie a Comisiei Europene. (…) Şi, din acest motiv, cred că dezbaterea ar fi fost mai animată decât ar fi meritat să fie, având în vedere că aceste modificări care sunt propuse în România pentru reformarea justiţiei au un scop foarte clar – şi anume restabilirea independenţei justiţiei, respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, scoaterea din acest mecanism a serviciilor de informaţi care au influenţat într-un mod grav şi au distorsionat actul de justiţie – deci, până la urmă, reaşezarea justiţiei în reperele fireşti în care trebuie să funcţioneze într-un stat de drept autentic”, a afirmat Tăriceanu.