Mihai Necolaiciuc a fost adus din închisoare la sediul DNA pentru a da o declaraţie în calitate de martor. Procurorii au indicii că Necolaiciuc şi una din expertele-contabile din dosarul lui Marian Oprişan, Elena Muşuroiu ar fi avut o legătură amoroasă. Muşuroiu a făcut expertiza şi în dosarul în care a fost condamnat Necolaiciuc, ea stabilind că nu a existat vreun prejudiciu.
Acelaşi rezultat a fost dat şi în dosarul Transformatorul, în care a fost condamnat fostul ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu. În consecinţă, procurorii s-au apucat să investegheze şi modul în care Elena Muşuroiu a întocmit expertizele în dosarele lui Necolaiciuc şi Fenechiu.
Expertele Ileana Roxana Cernea (Pintea) și Elena Valentina Mușuroiu din dosarul în care este judecat de mai mulți ani președintele Consiliului Județean (CJ) Vrancea, Marian Oprișan, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, după ce Tribunalul București a admis propunerea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată.
Procurorii DNA au dispus sâmbătă reținerea celor două experte. Potrivit unui comunicat al DNA, au fost reținute Ileana Roxana Cernea (Pintea), expert financiar contabil desemnat de instanță, pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu și fals intelectual, Elena Valentina Mușuroiu, expert parte, pentru complicitate la favorizarea făptuitorului și la abuz în serviciu.
DNA precizează că Ileana Cernea (Pintea) a fost desemnată de către instanța de judecată, în 10 iunie 2014, pentru a efectua expertiza financiar-contabilă în dosarul nr. 271/231/2010 al Judecătoriei Cluj Napoca — Secția Penală, având ca obiect judecarea unui dosar finalizat cu rechizitoriu de procurorii anticorupție și trimis spre judecare la 5 iunie 2006 (n.r. — președintele CJ Vrancea, Marian Oprișan și alți cinci inculpați). Dosarul a fost strămutat de mai multe ori, în prezent fiind în curs de judecare, în primă instanță, la Judecătoria Cluj Napoca.
Sursa citată menționează că unul dintre inculpații din dosar a cerut numirea, în calitate de expert recomandat pentru a participa la efectuarea expertizei financiar contabile, a Elenei Mușuroiu, care a și dobândit această calitate. Conform atribuțiilor stabilite de instanța de judecată, expertul desemnat Ileana Cernea (Pintea), susține DNA, trebuia să răspundă la obiectivele expertizei, stabilite de magistratul care a dispus administrarea acestei probe, iar experții parte (recomandați de inculpații din dosar) urmau să-și exprime și ei opiniile cu privire la obiective.
„Încălcând sarcinile ce-i reveneau cu privire la întocmirea raportului de expertiză financiar-contabilă, respectiv acelea de a fi independent față de orice intruziune, corect și imparțial, Ileana Cernea (Pintea) a stabilit împreună cu Elena Mușuroiu modul în care vor aborda expertiza, așa încât să servească intereselor inculpaților judecați și, de asemenea, strategia de urmat pentru atingerea scopului. Mai mult decât atât, cele două au convenit ca expertiza să fie realizată de către Elena Mușuroiu, fără ca expertul judiciar numit de instanță să analizeze documentele puse la dispoziție și să tragă propriile concluzii care se impun, în mod obiectiv. Astfel, Ileana Cernea (Pintea) a acceptat ca Elena Mușuroiu să fie cea care să elaboreze expertiza pentru ea, fără a avea nicio contribuție, rezumându-se doar la a-și însuși expunerea, argumentația și concluziile redactate în numele său de expertul parte al inculpatului judecat în dosarul sus menționat, prin semnarea documentului„, au reținut procurorii.
De asemenea, în aceeași cauză, s-a dispus efectuarea urmăririi penale și față de Liviu Macovei, expert parte, pentru complicitate la abuz în serviciu.
„Există indicii și probe care conturează suspiciunea rezonabilă că Liviu Macovei, în calitate de expert parte al unui alt inculpat, în dosarul 271/231//2010, a acceptat să semneze raportul de expertiză contabilă, conștientizând că nu a fost întocmit de către expertul desemnat de instanță Cernea (Pintea) și că, în acest mod, se încalcă prevederile legale și totodată se aduce atingere dreptului părților vătămate din dosar la desfășurarea procesului în mod echitabil„, se mai spune în comunicat.
În iunie 2006, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată a președintelui Consiliului Județean (CJ) Vrancea, Marian Oprișan, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals și uz de fals.
Potrivit unui comunicat al DNA de la acea dată, în același dosar s-a mai dispus trimiterea în judecată a vicepreședintelui CJ Vrancea, Mircea Diaconu, a Valeriei Teodorescu — director Direcția Economică din cadrul CJ Vrancea, a lui Ion Costeanu — director Direcția Tehnică CJ Vrancea, a lui Liviu Rusu — șef Serviciu Drumuri și Poduri din Direcția Tehnică din cadrul CJ Vrancea, precum și a lui Valeriu Iacob — diriginte de șantier. Aceștia sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu și la folosirea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și fals intelectual.
În cursul anului 2004, CJ Vrancea a primit suma de 1,9 milioane USD din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului pentru pietruirea drumurilor comunale din județul Vrancea.
Conform probelor administrate, Comisia de licitație numită de Marian Oprișan a selecționat și a atribuit lucrări de construcție unor firme neeligibile, conduse de apropiați ai inculpatului, și anume: SC Aispa Stars 95 SA (al cărei patron este omul de afaceri Prunache Corneliu), SC Top Media SRL (al cărei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Valeria Teodorescu) și SC Utilaj Construct SA (al cărei patron este Mihăiuc Vasile). De altfel, s-a dovedit că cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuării acestor lucrări iar firma SC Top Media SRL este o firmă fără sediu și fără angajați.
Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru 41 de drumuri comunale, dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasați. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate și efectuate fără proiecte tehnice.
Anchetatorii au arătat că plățile s-au făcut integral în contul firmelor selecționate, la două-trei zile după semnarea contractelor și că ordinele de plată au fost semnate de inculpații Oprișan și Diaconu.
Din cercetările efectuate a mai rezultat că în perioada 2004-2005, inculpatul Oprișan a negociat și achiziționat, fără hotărârea necesară a CJ și fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic ‘Căprioara’, în jurul căruia deținea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren. Pentru această achiziție, Marian Oprișan a alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fondurile publice ale CJ Vrancea. În plus, acesta a întocmit și înaintat Guvernului o adresă falsă prin care a solicitat și obținut 3 miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Executivului. Pretextele invocate în adresă sunt false iar banii au fost utilizați tot pentru achiziția complexului.
Prejudiciul în dauna Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului este estimat la 55 miliarde lei vechi, reprezentând lucrări de asfaltare neexecutate sau de proastă calitate.
Prejudiciul în dauna bugetului CJ Vrancea se ridică la 22,2 miliarde lei vechi, iar în dauna bugetului Guvernului — la 3 miliarde lei vechi.