Taxa de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile din România. Ce taxe turistice au alte ţări din 2024

Taxa de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile din România este propunerea Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.

Suma ar putea fi inclusă în taxa de aeroport iar banii ar urma să ajungă într-un fond de garantare pentru biletele de avion. Aceștia vor fi folosiți în cazul în care compania aeriană, care operează în România, are probleme financiare.

Constituirea unor fonduri de garantare, înfiinţarea unei Autorităţi Naţionale pentru Turism în subordinea primului ministru, creşterea bugetului de promovare a companiilor româneşti la târgurile internaţionale de profil, reglementarea situaţiei Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor, precum şi promovarea turismului autohton pe piaţa internă se numără printre priorităţile pe care Alin Burcea, noul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), le are în actualul său mandat.

Apar noi taxe pe litoralul românesc. Ce sume de bani trebuie să scoată turiștii din buzunar în Eforie, Olimp sau Mangalia

Alte articole

Autoritățile din Veneția introduc o taxă de intrare de 5 euro, pentru combaterea turismului excesiv

Căldura timpurie aduce o nouă aberaţie: taxă pentru masă la umbră pe terasă

Alin Burcea este de părere că, în ultima perioadă, „nimeni nu a mai auzit vocea patronatelor” şi că entităţile din domeniu „trebuie să ridice capul” şi să se facă auzite.

„Ne dorim foarte mult să reînfiinţăm Autoritatea Naţională pentru Turism, care să fie în subordinea primului ministru. Acum, cu ministrul Oprea (n.r. Ştefan-Radu Oprea, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului) ne înţelegem foarte bine. Dar Ministerul Economiei este atât de mare încât cred că îi este greu ministrului să se ocupe de problemele turismului, unde totul este de detaliu. Aceasta este deci, prima noastră temă. Cea de-a doua temă de discuţie este să ducem până la capăt înfiinţarea celor două fonduri de garantare”.

Şeful ANAT a explicat că este vorba despre Fondul de garantare a biletelor de avion şi despre Fondul de garantare pentru insolvabilitatea şi falimentul agenţiilor de turism şi pentru repatrierea turiştilor în astfel de cazuri.

„La falimentul Blue Air au pierdut bani 280.000 de pasageri. Turoperatorii au cheltuit circa 3-4 milioane de euro ca să aducă turiştii acasă. În aceste condiţii, propunem înfiinţarea unui fond la constituirea căruia să participe, cu câte un euro, fiecare pasager ce aterizează pe aeroporturile din România. Sunt 24 de milioane de turişti anual. Strângem 100 de milioane de euro si ne oprim”, a mai spus Alin Burcea. Astfel, nimeni nu va mai avea nicio problemă financiară dacă se va mai repeta situaţia din cazul Blue Air, opinează sursa citată.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea fond propus spre înfiinţare de noua conducere a ANAT, Alin Burcea subliniază: „De 15 ani această garantare se face cu asigurari. Din păcate, nu bat niciodată sumele garantate cu cele care se pierd. În momentul de faţă, cu asigurările poţi să recuperezi, ca turist, 10-15-20% din suma achitată. Avem nevoie de acest fond, care se va adăuga la pachetul turistic, pentru despăgubirea turiştilor în caz de nevoie. Încercăm un text în următoarele două luni, ca să-l prezentăm ministrului şi apoi premierului”.

Cele două fonduri ar urma să fie administrate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), după cum a spus Alin Burcea: „Am avut deja 3-4 întâlniri cu FNGCIMM, care asta face, administrează fonduri. Domnul Florin Jianu este preşedintele Consiliului de Administraţie şi Dumitru Nancu este directorul general. Amândoi sunt dispuşi să se alăture proiectului”.

O altă temă importantă în opinia sursei citate este incomingul, „care ar trebui să fie prioritate naţională”: „Cu 1-2 milioane de euro fond de promovare putem promova o firmă sau două, dar în niciun caz acesta nu este un buget de promovare al unei tari. Sperăm să avem cel putin 10 milioane de eruo – bani cu care să ne promovăm la târgurile internaţioanle. Trebuie să avem bani pentru promovarea României, pentru că fără promovare nu există niciun business. Şi mai trebuie neapărat schimbată legislaţia de achiziţii, pentru că au fost ani de zile în care nici măcar acel milion de euro nu s-a putut cheltui. Trebuie să avem o strategie a Ministerului şi a patronatelor, dar să se înţeleagă că nu noi, patronii de firme, trebuie să facem promovarea. Avem firme de marketing care asta trebuie să facă. (…) De asemenea, ne trebuie şi buget de promovare pe intern, pentru că, din 2400 de agentii din România, maxim 50 aduc turişti străini, iar aceştia trebuie stimulaţi. Ministerul de resort nu promovează România în ochii românilor”.

Mai multe țări de pe continent aplică deja acestă taxă. Amintim aici de Danemarca, Belgia, Regatul Unit sau Franța

Printre altele, Alin Burcea a ţinut să sublinieze că, în ultimii ani, a avut loc o campanie negativă despre litoralul românesc, lucru care trebuie îndreptat: „Pe litoral avem problema plajelor. (…) Licitatiile pentru plaje se fac când deja lumea merge la mare. Nu se procedează aşa! Am organizat ani de zile info tripp-uri cu agenţii din ţară. Ele trebuie reluate, pentru îmbunătăţirea relaţiei dintre hotelieri şi agenţiile de turişti. Nu este un an bun pentru vânzări, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare. În context, va trebui să avem o bursă unde hotelierii să se întânească cu agenţiile.

O altă temă abordată de preşedintele ANAT este reprezentată de organizatiile de management al destinaţiilor (OMD). În opinia sa, o parte din banii care ajung la primărie din taxa hotelieră ar trebui să fie îndreptaţi către promovarea locală, o altă parte – către cea regională, iar o parte să fie destinaţi promovării centrale: „Nicio primărie care are OMD nu vrea să respecte legea, nu vrea să plătească banii. De exemplu, Primăria Municipiului Bucureşti ar trebui să facă un OMD, pentru că, anul trecut, a strâns 5 milioane de euro, la nivel de Bucureşti, din taxele hoteliere, care nu se întorc în turism. Trebuie reglementată situaţia OMD-urilor, aşadar”.

Anunţ important pentru clienţii Revolut, se dau credite de nevoi personale de 40.000 de euro pe loc, online
Nu în ultimul rand, Alin Burcea propune modificarea structurii anului şcolar, astfel încât vacanţele de vară să cuprindă şi luna septembrie: „Începerea şcolii pe 7 septembrie ne omoară pe toţi, pentru că una dintre cele mai bune luni de vacanţă este septembrie, ca urmare a încălzirii globale. Se măreşte foarte mult sezonul de vacanţe”.

În opinia sa, nu este normal ca firmele private să finanţeze bugetul voucherelor de vacanţe pentru cei de la stat, context în care doreşte extinderea programului privind voucherele de vacanţă şi la nivelul societăţilor private.

Şeful ANAT a spus că, în luna iunie, vor fi prezenţi în România reprezentanţii asociaţiilor agenţiilor de turism din Europa, pentru a participa la Congresul ECTAA ce urmează să se desfăşoare în ţara noastră: „Între 12 şi 16 iunie, în România vine ECTAA, care este ANAT-ul european. Sunt 27 de preşedinţi ai asociaţiilor agenţiilor de turism din Europa, care vin în România şi este foarte bine pentru că, pe de o parte, ne consideră importanţi şi, pe de altă parte, pentru că se va vorbi despre România”.

Alin Burcea va ocupa postul de preşedinte ANAT până în anul 2026. Proprietar al turoperatorului Paralela 45, Burcea este preşedinte fondator al ANAT, acesta conducând Asociaţia în intervalul de timp 1990-1992, dar şi între 2016 şi 2018.

Care sunt ţările care introduc sau măresc taxele turistice în 2024. Destinaţia surpriză care are cea mai mare taxă pe turism din lume

Veștile despre impactul negativ al prea multor turiști erau peste tot. Cele mai populare destinații din lume, precum Veneția, Barcelona și Noua Zeelandă, se luptă să țină sub control numărul de vizitatori, relatează Euronews

Care este problema cu turismul excesiv? Ei bine, rezidenții locali au de suferit, deoarece proprietățile devin inaccesibile din cauza proprietarilor care cumpără spații pentru chirii de vacanță. Autoritățile se luptă să gestioneze gunoiul lăsat în urmă de turiști, iar poluarea contribuie la criza climatică.

O tactică pe care destinațiile mizează, la propriu, este reprezentată de taxele turistice: taxe pe care vizitatorii trebuie să le plătească, pe lângă cheltuielile obișnuite, cum ar fi cazarea și mâncarea.

Acesta nu este un concept nou, desigur. Dacă ați călătorit în străinătate, probabil că ați mai plătit o taxă turistică. Poate că nici nu ați observat-o vreodată – deoarece uneori este inclusă în biletele de avion sau în taxele pe care le plătiți la hotel.

Citiți în continuare care sunt locurile care au introdus taxe turistice în 2023 și cele care urmează să vină în 2024.

Barcelona și-a mărit (din nou) taxa de turism în 2024

În 2022, autoritățile orașului au anunțat că taxa de turism din Barcelona va fi majorată în următorii doi ani.

Din 2012, vizitatorii din capitala catalană au trebuit să plătească atât taxa turistică regională, cât și o suprataxă suplimentară la nivelul întregului oraș.

La 1 aprilie 2023, autoritățile municipale au majorat taxa municipală la 2,75 euro.

O a doua majorare a avut loc la 1 aprilie 2024, când taxa va crește la 3,25 euro.

Taxa se aplică vizitatorilor care se cazează în unitățile de cazare turistice oficiale.

Consiliul a declarat că încasările vor fi folosite pentru a finanța infrastructura orașului, inclusiv pentru îmbunătățirea drumurilor, a serviciilor de autobuz și a scărilor rulante.

Portimão, Portugalia, a introdus taxa de turism în martie 2024

Portimão a călcat pe urmele orașelor vecine, introducând o taxă turistică în luna martie.

Orașul portuar din Algarve, Portugalia, va varia taxa în funcție de sezonul înalt și cel scăzut, stabilind-o la 2 euro pe noapte în perioada aprilie-octombrie și la 1 euro pe noapte în perioada noiembrie-martie.

Olhão, un oraș pescăresc portughez popular printre turiști, a început să perceapă, în mod similar, o taxă de 2 euro pe noapte pentru vizitatori între aprilie și octombrie anul trecut. Taxa este redusă la 1 euro între noiembrie și martie. Aceasta nu se aplică copiilor sub 16 ani și este limitată la cinci nopți – deci la maximum 10 euro – pe călătorie.

Taxele sunt folosite pentru a minimiza impactul turismului asupra orașelor din Algarve, inclusiv pentru a îmbunătăți curățenia, securitatea și durabilitatea.

Două dintre cele 16 municipalități din Algarve au perceput deja o taxă turistică: Faro (1,5 euro pe noapte până la șapte nopți între martie și octombrie) și Vila Real de Santo António (1 euro pe zi până la șapte zile).

Bali: Taxa de turism introdusă în februarie 2024

Cunoscută drept Țara Zeilor, Bali atrage vizitatori din întreaga lume pentru plajele, insulele și cultura sa spirituală.

Dar turismul înseamnă și probleme, iar Bali speră să rezolve unele dintre acestea cu o nouă taxă care trebuie plătită pentru a intra în țară.

Începând cu 14 februarie 2024, sosirile internaționale și interne trebuie să plătească o taxă de 150.000 IDR (8,80 euro). Aceasta trebuie achitată la ghișeele speciale de la Aeroportul Internațional Ngurah Rai din Bali. Autoritățile spun că procesul durează mai puțin de 30 de secunde.

Acestea au precizat că încasările sunt destinate proiectelor care „conservă mediul, natura și cultura, precum și îmbunătățirea calității” din Bali.

Introduce Thailanda o taxă turistică în 2024?

În 2022, s-a zvonit că o taxă turistică va fi introdusă în iunie 2023. Acest lucru nu s-a întâmplat, apoi nici următorul termen limită din octombrie nu s-a întâmplat. Și nu au fost confirmate planuri pentru 2024.

Se spune că companiile aeriene și organismele care reprezintă companiile aeriene au contestat taxa.

Când s-a zvonit pentru prima dată, s-a spus că taxa ar fi de 300 de baht (8 euro).

În 2022, guvernatorul Autorității pentru Turism din Thailanda a declarat pentru agenția de știri Reuters că o parte din taxă „va fi folosită pentru a avea grijă de turiști”, deoarece au existat momente în care asigurarea de sănătate nu i-a acoperit. De asemenea, va contribui la finanțarea dezvoltării ulterioare a atracțiilor turistice, cum ar fi Marele Palat din Bangkok.

Taxa turistică din Veneția: Când vor trebui să plătească vizitatorii pentru a intra în 2024?

Taxa turistică a Veneției a fost subiectul multor dezbateri și întârzieri. Orașul este unul dintre cele mai supraaglomerate din Europa, forțând localnicii să iasă de pe străzile înguste și aglomerate din centrul orașului.

Acum s-a confirmat că orașul lagună va introduce o taxă de intrare pentru o parte a anului 2024.

Vizitatorii vor trebui să plătească o taxă de 5 euro pentru a intra în weekendurile de vârf și în alte zile între aprilie și jumătatea lunii iulie – 29 de zile în total.

Taxa pentru turiștii de o zi va fi în vigoare în timpul orelor de vârf (8.30 – 16.00), ceea ce înseamnă că vizitatorii care vin în Veneția pentru cină sau pentru un concert nu vor trebui să plătească.

Taxa de intrare urmărește să reducă aglomerația, să încurajeze vizitele mai lungi și să îmbunătățească calitatea vieții pentru rezidenți.

Veniturile obținute din taxele de intrare vor fi direcționate către servicii care îi ajută pe locuitorii orașului, cum ar fi întreținerea, curățenia și reducerea costurilor de trai.

În multe țări există deja o taxă de turist, din diverse motive.

Pentru unele, are legătură cu încercarea de a limita numărul de turiști și de a preveni turismul excesiv.

Pentru altele, este aproape ca o taxă de sustenabilitate pentru fiecare vizitator. Banii proveniți din aceste taxe sunt destinați întreținerii facilităților turistice și protejării resurselor naturale.

Austria

În Austria se plătește o taxă de cazare, care variază în funcție de provincia în care vă aflați. În Viena sau Salzburg, veți plăti 3,02% în plus la nota de plată a hotelului, de persoană.

Taxa de turism este cunoscută și sub numele de Tourismusgesetz și Berherbergungsbeiträge.

Belgia

Taxa de turism în Belgia se aplică și la cazare, pentru fiecare noapte petrecută acolo.

Taxa este uneori inclusă în tariful camerei de hotel, dar unele separă costul și îl transformă într-o taxă suplimentară, așa că trebuie să verificați cu atenție factura.

Anvers și Bruges percep o taxă pe cameră. În Bruxelles, tariful variază în funcție de mărimea și clasificarea hotelului.

În general, este de aproximativ 7,50 euro.

Bhutan

În timp ce taxele de turist din majoritatea țărilor sunt sub 20 de euro, taxa din Bhutan este foarte mare în comparație cu acestea.

Taxa zilnică minimă pentru majoritatea străinilor este de: 228 de euro de persoană pe zi în sezonul de vârf și un pic mai puțin în afara sezonului de vârf.

Dar aceasta acoperă multe, inclusiv cazarea, transportul în țară, un ghid, mâncarea și taxele de intrare.

Bulgaria

Bulgaria aplică o taxă de turist pentru înnoptări.

Aceasta este foarte mică și variază în funcție de zonă și de clasificarea hotelului – până la aproximativ 1,50 euro.

Insulele din Caraibe

Majoritatea insulelor din Caraibe au taxe turistice adăugate la costul hotelului sau o taxă de plecare.

Antigua și Barbuda, Aruba, Aruba, Bahamas, Barbados, Bermuda, Bonaire, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Dominica, Republica Dominicană, Grenada, Haiti, Jamaica, Montserrat, St. Kitts și Nevis, St. Lucia, St. Maarten, St. Vincent și Grenadine, Trinidad și Tobago și Insulele Virgine Americane au toate o formă de taxă pentru vizitatori.

Taxele variază de la 13 euro în Bahamas la 45 de euro în Antigua și Barbuda.

Croația

Croația și-a majorat taxa de turism în 2019. Rata majorată se aplică însă doar în timpul sezonului de vârf, în timpul verii.

Vizitatorii plătesc în jur de 1,33 Euro de persoană pe noapte.

Republica Cehă

Trebuie să plătiți o taxă de turism în Republica Cehă doar atunci când vizitați capitala Praga.

Este foarte mică (sub 1 euro) și se plătește pe persoană, pe noapte, până la 60 de nopți. Taxa nu se aplică în cazul copiilor sub 18 ani.

Franța: Taxă turistică mai mare la Paris datorită Jocurilor Olimpice din 2024

În Franța trebuie plătită o „taxe de séjour”. Aceasta se adaugă la factura de hotel și variază în funcție de orașul în care vă aflați.

Tarifele variază de la 0,20 euro la aproximativ 4 euro de persoană, pe noapte.

Punctele turistice precum Paris și Lyon folosesc acești bani pentru a menține infrastructura turistică.

În anticiparea Jocurilor Olimpice din 2024, taxa turistică pe camerele de hotel a crescut cu 200%, începând cu ianuarie 2024.

În funcție de tipul de cazare, taxa variază între 0,75 și 15 euro pe noapte.

Germania

Germania are ceea ce ei numesc o „taxă pe cultură” („kulturförderabgabe”), dar și o „taxă pe pat” (a bettensteuer), în orașe precum Frankfurt, Hamburg și Berlin.

Taxa este de aproximativ 5 la sută din factura de hotel.

Grecia

Taxa de turism în Grecia se bazează pe numărul de stele ale hotelului sau pe numărul de camere pe care le închiriați. Poate fi de până la 4 euro pe cameră.

A fost introdusă de Ministerul grec al Turismului pentru a contribui la reducerea datoriei țării.

Ungaria

În Ungaria, taxele de turism se aplică doar în Budapesta.

Călătorii trebuie să plătească un plus de 4% în fiecare noapte, în funcție de prețul camerei.

Italia

Taxele turistice din Italia depind de locul în care vă aflați. În Sicilia, taxele variază între 1 și 3 euro pe noapte.

În Roma, taxa variază între 3 și 7 euro pe noapte, în funcție de tipul de cameră, dar unele orașe mai mici percep mai mult.

Japonia

În Japonia, aceasta vine sub forma unei taxe de plecare. Vizitatorii în Japonia plătesc 1.000 de yeni (aproximativ 8 euro) atunci când părăsesc țara.

Site-ul oficial de turism susține că această taxă mică face „o diferență semnificativă” pentru economie.

Malaezia

Taxa de turism din Malaezia este o taxă forfetară și se aplică pentru fiecare noapte de ședere.

Nu este mult mai mare de aproximativ 4 euro pe noapte.

Noua Zeelandă

Mulți turiști, persoane aflate în concediu de odihnă, precum și unii studenți și lucrători care vin în Noua Zeelandă trebuie să plătească o taxă internațională de conservare a vizitatorilor și de turism (IVL) la sosire.

Însă persoanele din Australia sunt scutite.

Taxa este de 35 de dolari neozeelandezi, adică aproximativ 21 de euro.

Țările de Jos

Țările de Jos au o taxă turistică pe uscat și o taxă turistică pe apă.

În Amsterdam, aceasta se ridică în prezent la 7 la sută din costul unei camere de hotel. Se numește „toeristenbelasting”.

În 2024, aceasta va crește la 12,5%, devenind astfel cea mai mare taxă turistică din Europa. Se va aplica atât pasagerilor de croazieră, cât și vizitatorilor care înnoptează.

Portugalia

Taxa turistică redusă din Portugalia se plătește pe persoană și pe noapte și se aplică doar oaspeților care au peste 13 ani.

Aceasta este de aproximativ 2 euro și se aplică în prezent în 13 din cele 308 municipalități din Portugalia, inclusiv în orașele Porto, Lisabona și Faro.

Trebuie să o plătiți doar în primele șapte zile de ședere.

Slovenia

Taxa de turism în Slovenia variază în funcție de locație și de clasificarea hotelului.

Este puțin mai mare în orașele mari și în stațiunile turistice, inclusiv în Ljubljana și Bled – aproximativ 3 euro.

Spania

Dacă vă îndreptați spre Ibiza sau Mallorca, va trebui să plătiți o taxă turistică.

Taxa de turism durabil, care se aplică în cazul cazărilor de vacanță din Insulele Baleare (Mallorca, Menorca, Ibiza, Formentera), se aplică, de asemenea, fiecărui turist în vârstă de 16 ani sau mai mult.

În timpul sezonului de vârf, taxa poate ajunge până la 4 euro pe noapte.

Între timp, Valencia a renunțat la planurile de a introduce o taxă turistică în 2024, în urma alegerilor de anul trecut.

Elveția

Taxa de turism în Elveția variază în funcție de locație. Costul este pe noapte și pe persoană și se ridică la aproximativ 2,20 euro.

De obicei, ofertele pentru cazare nu includ taxa turistică – aceasta este specificată ca o sumă separată, astfel încât este mai ușor de urmărit.

Și se aplică numai pentru sejururi mai mici de 40 de zile.

SUA

În cea mai mare parte a Statelor Unite se percepe o taxă hotelieră sau o taxă de cazare pentru călătorii care închiriază o locuință. Se mai numește și taxă de ocupare.

Taxele se aplică la hoteluri, moteluri și hanuri. Se pare că cea mai mare rată este plătită în Houston, cu o taxă de 17% pe factura de hotel.

„Pute a turişti”, „Duceţi-vă acasă!”. În Spania, creşte furia împotriva vizitatorilor străini

De la Insulele Baleare la Insulele Canare, trecând prin Barcelona şi Malaga, mişcările anti-turistice se înmulţesc în Spania, a doua destinaţie din lume, obligând autorităţile să ia măsuri pentru a concilia bunăstarea locuitorilor cu un sector economic crucial, relatează AFP.

„Insulele Canare nu mai suportă”: sub acest slogan, un apel la manifestaţii a fost lansat sâmbătă pe insulele acestui arhipelag din largul coastei de nord-vest a Africii, apreciat pentru peisajele sale vulcanice şi soarele constant. Scopul este de a opri construcţia a două complexuri hoteliere în Tenerife, insula principală a arhipelagului, şi de a se asigura că locuitorii şi mediul înconjurător contează mai mult în faţa a ceea ce este considerat a fi un boom necontrolat al turismului.

„Insulele noastre sunt o comoară care trebuie apărată”, afirmă „Canarias se agota” („Insulele Canare sunt epuizate”), colectivul din spatele acestei mişcări. Unii dintre membri au intrat săptămâna trecută în greva foamei pentru a pune presiune asupra autorităţilor.

Anul trecut, Insulele Canare au primit 16 milioane de vizitatori, de şapte ori mai mulţi decât cei 2,2 milioane de locuitori. Este un bilanţ extrem de ridicat, având în vedere „resursele” locale, spune Victor Martin, purtătorul de cuvânt al ONG-ului, care denunţă „o evoluţie sinucigaşă”.

„DUCEŢI-VĂ ACASĂ!”

Această furie nu este izolată, deoarece mai multe mişcări „anti-turistice”, care se bucură de popularitate pe reţelele sociale, au apărut în ultimele săptămâni şi în alte părţi ale ţării.

La Malaga, centrul turismului „sol y playa” (soare şi plajă) din Andaluzia (sud), autocolante cu sloganuri neprietenoase au fost lipite pe pereţii şi uşile unităţilor de cazare turistică („Aici a fost casa mea”, „Pute a turişti”, „Duceţi-vă acasă”…).

Aceeaşi stare de spirit este valabilă şi pentru Barcelona şi Insulele Baleare, unde activiştii au montat panouri false la intrarea pe anumite plaje, avertizând, în limba engleză, asupra riscului de „căderi de pietre” sau de înţepături de „meduze periculoase”, cu scopul de a speria vizitatorii.

Printre nemulţumirile prezentate de locuitori se numără presiunea imobiliară, proliferarea chiriilor turistice obligându-i pe mulţi dintre aceştia să părăsească centrele oraşelor, precum şi poluarea fonică şi de mediu.

În Catalonia, care se confruntă de trei ani cu o secetă istorică, presiunea exercitată asupra rezervelor de apă de către hotelurile de pe Costa Brava provoacă iritare, chiar dacă autorităţile au plasat aproape întreaga regiune sub stare de urgenţă la începutul lunii februarie.

Conştient de „dezgustul social” provocat de supraaglomerare, José Luis Zoreda, vicepreşedintele organizaţiei patronale Exceltur, a dat asigurări presei că sectorul „nu are plăcerea de a bate recorduri” în ceea ce priveşte numărul de vizitatori şi, în schimb, a cerut marţi ca sectorul să „bată recordul de satisfacţie a publicului”, astfel încât „populaţia (să fie) mult mai binevoitoare faţă de afacerea (lor) decât a fost până acum”.

Încă din anii 2010, localnicii s-au mobiliat împotriva turismului excesiv, în special în Barcelona. Dar, după pauza provocată de Covid-19, exasperarea pare să fi crescut cu o treaptă, în condiţiile în care Spania a primit anul trecut un număr record de 85,1 milioane de vizitatori străini, iar turismul va bate din nou recorduri în acest an, potrivit Exceltur.

În încercarea de a evita supraaglomerarea, multe oraşe au avut diverse iniţiative, cum ar fi San Sebastian din Ţara Bascilor (nord), care a decis la sfârşitul lunii martie să limiteze grupurile de turişti în centrul oraşului său la 25 de persoane, după ce a interzis utilizarea difuzoarelor în timpul vizitelor ghidate.

La sfârşitul lunii martie, Sevilia (sud) a anunţat că ar putea cere nerezidenţilor să plătească pentru accesul în celebra sa Plaza de España.

Barcelona, la rândul său, a decis să elimine de pe Google Maps un traseu de autobuz popular printre turişti pentru a-l reda rezidenţilor locali.

Pentru autorităţi, însă, aceste decizii nu sunt deloc uşoare. În Spania, turismul reprezintă 12,8 % din PIB şi 12,6 % din locurile de muncă: nenumărate familii depind de acest sector, iar îndepărtarea ţării de tradiţia sa de gazdă primitoare ar fi un sfat prost.

Consecinţele turismului excesiv asupra pieţei imobiliare impun „luarea de măsuri pentru a limita numărul de apartamente turistice”, dar guvernul este, de asemenea, „conştient de importanţa sectorului turistic”, a declarat duminică ministrul locuinţelor, Isabel Rodríguez, care a apărat o abordare echilibrată într-un interviu acordat cotidianului El País.