Taxa de succesiune 2025. Românii obligați să plătească 6.000 de lei pentru a intra în posesia moștenirii

Succesiune 2025. Succesiunea, reglementată de Codul Civil, reprezintă procesul prin care moștenitorii dobândesc bunurile lăsate de o persoană decedată. În absența unui testament, moștenirea legală determină cum se împart bunurile, conturile și lichiditățile între moștenitori, în funcție de gradul lor de rudenie.

Acte necesare:

• Cerere-tip pentru deschiderea succesiunii;
• Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea;
• Acte de identitate pentru moștenitori;
• Acte de stare civilă care dovedesc relația de rudenie; Certificat de naștere și de căsătorie al soțului supraviețuitor;
• Certificate de naștere și de căsătorie ale descendenților sau ale altor rude care au vocație succesorală;
• Declarație autentificată a moștenitorilor în care își exprimă opțiunea succesorală, dacă acceptă sau renunță la moștenire;
• Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire; Certificate acționar, conturi, depozite bancare ale defunctului;
• Certificat de atestare fiscală care atestă că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat;
• Testament, în cazul în care există unul.

Citește și: Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea testamentară. Câţi bani trebuie să plăteşti în plus

Alte articole

Șoc în dosarul moștenirii lui Dinu Patriciu! Văduva miliardarului, devastată, după ce procesul trebuie reluat de la zero

Papa Francisc a primit Sfânta Împărtășanie pe patul de spital, după ce a fost internat cu bronșită severă. Oficialii de la Vatican transmit un pronostic dur: „Cu toții murim, iar el este un om de 88 de ani cu probleme pulmonare”

Cine are dreptul la succesiune

Potrivit reglementărilor din Codul Civil, moștenitorii legali sunt următorii:

• Clasa I – soțul supraviețuitor, descendenții (copiii defunctului, copiii copiilor acestora și așa mai departe, fără limită de grad de rudenie);
• Clasa a II-a și a III-a – ascendenții (părinții, bunicii și generațiile anterioare);
• Clasa a IV-a – colateralii până la gradul al patrulea inclusiv (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari, frați și surori ai bunicilor defunctului).

Dacă există rude din clasa I care nu renunță la moștenire, celelalte clase nu vor avea drept de succesiune. Averea persoanei decedate se va împărți în mod egal între persoanele din aceeași clasă și același grad de rudenie. Fiecare clasă de moștenitori va împărți moștenirea și cu soțul supraviețuitor.

Citește și: EXCLUSIV Daniel Baciu, șeful CNPP, anunță când ajung deciziile de recalculare la pensionari: „Facem eforturi să le rezolvăm”

Taxa pentru succesiune în 2025, în cazul în care moștenirea este dezbătută la notar, include și onorariul acestuia. Valoarea succesiunii se calculează pe baza totalului bunurilor moștenite, fie ele mobile sau imobile, și se împarte între moștenitori. Dacă există un singur moștenitor, acesta va trebui să plătească întreaga taxă de succesiune.

Astfel, pentru bunuri moștenite în valoare de 100.000 de euro, taxa este aproximativ 6.000 de lei. Dacă moștenitorul dorește să înscrie un imobil în cartea funciară, costul va crește cu aproximativ 700-800 de lei, conform reglementărilor.

În cazul în care succesiunea se dezbate în instanță, taxele pot varia în funcție de durata procesului, numărul de moștenitori și procedurile legale implicate. Pe lângă taxele notariale sau judiciare, se poate aplica și un impozit de 1%. Totuși, moștenitorii vor fi scutiți de acest impozit dacă succesiunea este finalizată în maximum doi ani de la data decesului.