Taxa pe gară 2024. CFR vrea să pună taxă pentru folosirea gărilor. În plus, pentru că statul nu dă suficienți bani pentru repararea căii ferate, șefii companiei care administrează infrastructura feroviară, cer să se ia în calcul închiderea liniilor unde trenurile nu pot circula în siguranță. Aceștia atrag atenția că, în fiecare an, sumele primite pentru întreținerea și reparea șinelor au fost infime față de nevoi.
Vești proaste pentru românii care circulă cu trenul! CFR Călători anunță noi scumpiri pentru bilete
Un raport al CFR Infrastructură atrage, însă, atenția că nu e nevoie de vreme extremă pentru a apărea probleme pe calea ferată. Este suficient faptul că după ’90 încoace nu s-au alocat banii necesari pentru reparații și întreținere. Problemele, însă, au tot crescut, iar acum este nevoie de sume uriașe pentru repunerea pe picioare a căii ferate. De exemplu, anul acesta ar fi trebuit alocate în plus 4 miliarde de lei. Asta, deoarece avem peste 71% din linii restante la reparații capitale. În aceeași situație sunt și aproape 54% din tuneluri, 64% din terasamente și poduri, dar și 85% dintre instalații și macaze.
Efectul subfinanțării căii ferate este creșterea probabilității de apariție a unor defectări care pot afecta siguranța circulației trenurilor, spune un document al CFR Infrastructură, care numără peste 1.100 de puncte periculoase pe calea ferată.
Ca să nu se producă tragedii, avem sute de restricții de viteză, de care nu pare că vom scăpa curând. Dacă nu vor merge mai multe fonduri către calea ferată, șefii CFR propun închiderea măcar temporară a liniilor pe care trenurile nu pot circula în siguranță. O idee, pe care unii dintre sindicaliști nu o resping.
Grigore Mare, președintele Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare Comercial Vagoane: „Trebuie să ne hotărâm și noi să vedem de câți kilometri de cale ferată mai avem nevoie, unde mai avem nevoie și acolo să investim puternic”.
În loc să închidă linii, România trebuie să facă fix pe dos: să investească masiv în repararea și modernizarea căii ferate pentru a crește viteza de circulație, astfel încât trenul să devină atractiv și pentru călători și pentru cei care transportă marfă, spun alții.
Mersul trenurilor 2024. Ce schimbări vor intra în vigoare de duminică, 10 decembrie
Rodrigo Maxim, președintele Federației Sindicatelelor Transportatorilor Feroviari din România: „Am mers în Italia de la Roma până la Napoli cu 300 de km la oră. Într-o oră și 10 minute s-a parcurs 350 km. Dacă și în România parcurgeam 350-400 de km în 2 ore”.
Pentru a repara ce s-a degradat în zeci de ani, fondurile europene nu sunt suficiente, spune raportul. Este nevoie și de alocări mari de la bugetul de stat, dar și ca veniturile proprii ale companiei să crească. O variantă luată în cacul este închirierea mai multor linii către operatori privați. O altă propunere vizează introducerea unei taxe pe utilizarea gărilor, care să fie plătită de companiile feroviare. Dacă va ajunge să fie introdusă, cel mai probabil ea se va reflecta în prețul biletelor de tren, anunţă Digi24.ro.
Trenurile CFR Călători – întârzieri de sute de minute în fiecare an
CFR Călători nu îşi asumă vina pentru miile de minute de întârziere înregistrate anul trecut la toate trenurile din dotare şi susţine că majoritatea întârzierilor au altă cauză decât vina companiei, se arată într-un comunicat de presă emis ieri de operatorul feroviar de stat.
În documentul citat reprezentanţii companiei susţin că peste 85% din trenurile CFR Călători aflate în circulaţie (în medie 1.100 trenuri/zi) ajung la destinaţie fără întârzieri.
Deşi sursa citată precizează că anul trecut întârzierea medie pe tren CFR Călători a fost de circa 8 minute, reprezentanţii companiei afirmă că doar 1 minut şi 7 secunde reprezintă întârzierea medie pe tren din cauze generate de operatorul feroviar de stat, şi anume defectări ale materialului rulant care conduc la perturbări temporare în circulaţia trenurilor.
În comunicat se arată: „Măsurile care ţin de sfera de activitate a CFR Călători privind preîntâmpinarea perturbării circulaţiei feroviare constau în verificări suplimentare ale materialului rulant propriu programat să desfăşoare transportul, asigurarea cu locomotive de rezervă în depourile de pe reţea în limita parcului tehnic de tracţiune disponibil, pentru situaţii de perturbări ale circulaţiei din cauze amintite mai sus, etc”.
Reprezentanţii companiei identifică în documentul respectiv şi vinovaţii pentru întârzierea trenurilor de călători: vreme nefavorabilă, căderi de copaci, lipsă tensiune în linia de contact, temperaturi ridicate în şină, ceaţă densă, şine rupte şi macaze defecte, calamităţi naturale, evenimente de cale ferată, furturi de echipamente de siguranţa circulaţiei, loviri de persoane, vehicule sau animale, lucrări la infrastructura feroviară, restricţii şi limitări de viteză impuse pe reţeaua de cale ferată gestionate de către CFR SA – administratorul infrastructurii feroviare, sosiri cu întârziere ale trenurilor internaţionale la frontieră şi necesitatea preluării şi asigurării conexiunilor la trenuri în trafic intern; defectări ale materialului rulant aparţinând altor operatori de transport feroviar de marfă şi călători care conduc la perturbări temporare în circulaţia trenurilor.
Cu alte cuvinte, toate aceste cauze de mai sus constituie o întârziere medie totală per tren de aproximativ 6 minute şi 43 de secunde, care nu ar trebui pusă în sarcina CFR Călători, potrivit reprezentanţilor companiei.